Rata de ocupare s-a redus pentru România după noile criterii europene
vineri

26 noiembrie, 2021

Rata de ocupare a populației scade și mai mult după noile criterii ale UE. Observații

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 septembrie, 2021

Rata de ocupare a populației în vîrstă de 20-64 de ani s-a redus considerabil pentru România în acest an față de anul anterior, după ce au fost implementate noile reglementări europene în materie (Regulation 2019/1700).

La finele anului trecut, țara noastră îndeplinise obiectivul fixat la nivel național de 70% prin Strategia 2020 (pe baza fostelor criterii, în condițiile în care ținta de referință la nivelul UE a fost 75%).


Reducerea a fost cu mult mai pronunțată față de alte state din regiune după modificarea metodologiei UE, introdusă pentru a permite o mai bună comparabilitate între statele membre în condițiile economiei de piață. Iată cum s-a  modificat situația, potrivit datelor Eurostat.

Dacă se face reprezentarea grafică, se poate observa cum Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Bulgaria se poziționează acum deasupra mediei , în timp ce, dintre țările din regiune, doar România și Croația (atenție, pe care am și depășit-o recent ca PIB/loc. la paritatea puterilor de cumpărare, după ce a bătut pasul pe loc de la integrare încoace) s-au plasat sub nivelul general al UE27.


Precizările INS

Începând cu anul 2021 metodologia Anchetei forței de muncă în gospodării (sursa datelor din acest comunicat) a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 (a se vedea și precizările metodologice). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului și generează un impact sesizabil asupra estimațiilor anchetei, în special în sensul: – reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate) – creșterii ratei șomajului (mai ales pe seama scăderii populației active care este numitorul indicatorului). Din acest motiv datele publicate începând cu trimestrul I 2021 NU sunt comparabile cu cele publicate pentru trimestrele anterioare.

Pentru a asigura un gen de comparabilitate cu datele anterioare, INS a calculat și o așa-numită „rată a populației productive”, care ar permite o comparație cu seria anterioară. Acest indicator a fost de 71,7% în T2 2021, adică în creștere față de anul trecut. Totodată, s-a făcut precizarea că, distinct de cele 7.843 mii persoane ocupate, nu mai puțin de alte 780 mii persoane (cam 10% raportat la noul indicator european), au lucrat în gospodăria agricolă proprie aproape exclusiv pentru consum propriu, doar o mică parte a producției fiind destinată vânzării.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În traducere, aceste persoane nu participă efectiv la economia de schimb ci desfășoară activități de subzistență și intră doar ocazional cu produse pe piața națională. Este una dintre explicațiile fundamentale pentru nivelul redus de productivitate care generează atât sărăcie pentru mase mari de oameni dar și deficite în asigurarea cu alimente a populației.

Practic, am asistat la o necesară „resetare” a ocupării din România, în sensul modern al cuvântului, cu excluderea autoconsumului (caracteristic pentru societatea feudală și nu pentru cea capitalistă). Este un subiect asupra căruia factorii de decizie ar trebui să mediteze, pentru a nu mai avea o țară cu două viteze, subiect de telenovele dar care afectează serios convergența cu Occidentul și sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Acest lucru nu este de mirare, dupa pierderea a 4-5 milioane de locuri de munca industriale.Rezultatul dezindustrializarii este tocmai ceeace remarca autorul articolului: scaderea ratei de ocupare a fortei de munca ramase in tara, fara sa mai vorbim si de cele 5 milioane de emigranti economici!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Acest lucru nu este de mirare, dupa pierderea a 4-5 milioane de locuri de munca industriale.Rezultatul dezindustrializarii este tocmai ceeace remarca autorul articolului: scaderea ratei de ocupare a fortei de munca ramase in tara, fara sa mai vorbim si de cele 5 milioane de emigranti economici!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr