Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anul trecut 219 investigaţii, după analizarea informațiilor primite în 1.259 de cazuri, a finalizat 167 de anchete (cu 256 de recomandări către autorităţile naţionale şi comunitare competente) și a cerut recuperarea a 371 de milioane de euro la bugetul UE, arată Raportul 2018 al acestei instituții.
Cele mai multe cazuri au fost descoperite anul trecut în Ungaria (nouă), Grecia și Polonia (ambele cu câte opt dosare deschise). România urmează în clasament, cu 4 dosare deschise.
România continuă să domine clasamentele pe perioada 2012 – 2018, fiind țara unde s-au pronunțat aproape un sfert din condamnările pentru fraudarea fondurilor europene (22 de condamnări, din totalul de 111 în UE, adică 22,6%)
România, locul doi la nereguli în utilizarea fondurilor regionale şi agricole
Spania a fost ţara Uniunii Europene care a acumulat cele mai multe nereguli în utilizarea fondurilor europene regionale şi agricole între 2014 şi 2018, cu un total de 10.995 de cazuri, reprezentând 22% din totalul indentificat.
Cu mențiunea că nu toate neregulile se dovedesc în final a fi fraude.
Topul statelor cu cele mai multe neregului, frauduloase şi nefrauduloase, în gestionarea fondurilor de coeziune şi de Politică Agricolă Comună (PAC):
- Spania – 10.995
- România – cu 5.563 de situaţii
- Polonia – 5.103
- Italia – 4.117
- Portugalia – 2.723
- Regatul Unit – 2.596.
România, pe primul loc la dosare deschise și condamnări în perioada 2012 – 2018
România conduce încă în topul cazurilor în care autoritățile judiciare naționale au deschis dosare la recomandarea OLAF, pe tot intervalul 2012 – 2018. În 20 de cazuri, autoritățile române nu au luat nicio decizie, dar pentru alte 84 s-au deschis dosare de anchetă, iar 25 dintre acestea s-au finalizat în instanță prin condamnare:
Noi metode de fraudare a fondurilor europene
Raportul OLAF prezintă cele patru scheme de fraudare care produc îngrijorare:
- companii fantomă care caută fonduri europene pentru deghizarea comerţului cu falsuri
- fraude în promovarea produselor agricole continentale (bani care sunt spălaţi prin terţe ţări)
- participarea criminalităţii organizate la manipularea fondurilor pentru lagărele de refugiaţi
- evaziunea la taxele vamale de către grupurile infracţionale organizate
Înființarea de companii fantomă, prin care se derulează false tranzacții, pare să fie una dintre metodele noi preferate de cei care fraudează fonduri europene. În nouă astfel de proiecte, în valoarea totală de patru milioane de euro și implementate prin Programul Economie Inovativă, au fost descoperite mai multe atsfel de documente false ori incorecte.
Investigația s-a desfășurat în Polonia și Germania, iar în Polonia a fost identificată o persoanî care se ocupa de afacerile a patru agenți economici beneficiari ai programului. Această persoană colabora cu doi contractori germani care furnizau documente false pe care beneficiarii le prezentau autorității de resort din Varșovia. OLAF a demonstrat că bunurile și serviciile decontate de polonez nu au fost niciodată livrate.
România apare în raport cu un caz de fraudă de tip carusel, în care au fost reținuți opt membri ai unui grup infracțional organizat transnațional format din români și italieni. Aceștia înființaseră mai multe firme paravan prin care au trecut o serie de electronice, companiile dispărând sau intrând în insolvență înainte ca statul să poată colecta TVA -ul acumulat. Reprezentanți italieni, ai OLAF și anchetatori DNA au descins la mai multe locații din România și i-au reținut pe cei opt.
Un răspuns
Avem o echipa de profesionisti! RESPECT!