miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iulie, 2011

Comisia Europeană a remarcat anumite progrese în reforma justiţiei din România, dar singurul punct în care România pare să fie incapabilă să evolueze este cel referitor la imunitatea de care se bucură parlamentarii şi mai ales parlamentarii care au sau au avut funcţii de miniştri, alături de strategia prescriptiilor.

În raportul pe justiţie dat miercuri publicităţii, Comisia Europeană atrage atenţia că tărăgănarea procedurilor în cazul unor demnitari pot să conducă la prescrierea faptelor, iar pentru împiedicarea acestui deznodământ este nevoie de accelerarea poceselor la Înalta Curte, precum şi de avizarea unor proceduri judiciare de către Parlament.

”Trebuie întreprinse acţiuni urgente pentru a accelera soluţionarea unui număr important de dosare de corupţie la nivel înalt şi pentru a evita închiderea acestora din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Lupta împotriva corupţiei ar trebui să rămână o prioritate majoră şi ar trebui să se bucure de sprijinul Parlamentului”, se arată în raportul CE pe justiţie, în cazul României.

Ce mai cere Comisia Europeană:

  • România trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special la nivelul administraţiei locale.
  • Asumarea uni angajament pentru rezultate mai bune în confiscarea averilor nejustificate şi aplicarea de sancţiuni disuasive în cazurile de incompatibilitate. ”Sancţiunile aplicate în urmavconstatărilor făcute de ANI sunt puţine, iar cele aplicate sunt rareori disuasive”, notează raportul CE. Dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni în doar 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5, simple avertismente, mai relevă raportul.
  • Un angajament pentru a pune în aplicare noile coduri juridice, pentru adoptarea măsurilor de restructurare a sistemului judiciar, pentru consolidarea politicii anticorupţie.
  • Parlamentul trebuie să sprijine lupta împotriva corupţiei ca prioritate majoră
  • Ministerul Justiţiei să ia măsuri pentru intrarea în vigoare a Codului civil şi adoptarea unui plan cuprinzător de aplicare a celorlalte trei noi coduri juridice şi să furnizeze resurse pentru reorganizarea instanţelor, sporirea capacităţii Institutului de Magistraturii.
  • România trebuie să obţină rezultate în anchetele privind spălarea banilor şi să de adopte o lege pentru confiscarea extinsă a averilor obţinute ilegal de persoane condamnate.
  • În special CSM-ului i se solicită decizii transparente şi obiective în managementul sistemului judiciar, inclusiv prin sistemul de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
  • DNA are în continuare rezultate convingătoare în investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări, dar la nivelul instanţelor rezultatele au o ”imagine amestecată”.
  • Magistraţii trebuie să acorde prioritate cazurilor importante sau complexe.
  • În plan legislativ, CE cere norme mai clare de ridicare a imunităţii parlamentare.

Băsescu: Susţin fără rezerve aprecierile legate de ÎCCJ şi CSM


Preşedintele Traian Băsescu a interpretat, miercuri, raportul Comisiei Europene de monitorizare a României pe justiţie ca relevând că instituţiile neconvingătoare sunt Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul.

Într-o declaraţie de presă, Băsescu a subliniat, însă, că este de acord cu criticile aduse Parlamentului referitor la blocarea procedurilor judiciare faţă de anumiţi parlamentari, însă preşedintele a apreciat că actuala majoritate din Legislativ a susţinut Guvernul în angajarea răspunderii pe proiecte de lege privind progresul sistemului de justiţie.

”Dacă mi-aş permite un comentariu, ar fi legat de Parlament, unde a existat o majoritate care a susţinut asumările succesive de răspunde ale Guvernului pe toată legislaţia cu justiţia, dar faptul ca Parlamentul a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o susţin întru totul”, a apreciat Traian Băsescu.

El a mai menţionat că Bruxelles-ul ”a apreciat foarte pozitiv” Guvernul pentru măsurile pe linie de justiţie, însă, a precizat Băsescu, acestea au fost posibile cu ajutorul Parlamentului.


”E clar că, oricâtă voinţă politică ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină la asumarea răspunderii pe coduri, pe Legea micii reforme şi pe multe altele, nu ar fi putut să implementeze această legislaţie. Pe de altă parte, este posibil ca la nivelul Comisiei Europene să se fi considerat că trecerea prin Parlament a Codurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim la coduri. Şi eventualele modificări ar fi alterat conţinutul codurilor sau al legii micii reforme. Nu ştiu exact care au fost elementele luate în calcul de CE. Eu cred totuşi că, plecând de la premisa existenţei unei majorităţi care a susţinut Guvernul la moţiunile de cenzură cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierea legată de Parlament”, a mai spus liderul de la Cotroceni.

Băsescu a mai spus că apreciate au fost şi activităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetul General, Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul de Interne, Direcţiei Antifraudă din Poliţia Română şi Agenţiei Naţionale de Integritate.

”Susţin tot fără rezerve şi aprecierile legate de activitatea neconvingătoare a ICCJ şi a CSM”, a mai spus Traian Băsescu.

Băsescu a făcut referire şi la faptul că, în urmă cu o lună, ICCJ a restituit procurorilor DNA dosarul în care fostul ministu al Apărării, Victor Babiuc, şi omul de afaceri Gigi Becali sunt acuzaţi de fapte de corupţie în dosarul schimburilor de terenuri între Becali şi MApN. Judecătorii şi-au motivat procedura prin faptul că procuorii nu ar fi urmat legal procedurile de sesizare a Preşedinţiei României în cazul lui Babiuc.

”Este inadmisibil ce s-a întâmplat săptămânile trecute – după ce ţii dosarul câte trei ani, trei ani şi jumătate, la Înalta Curte, pe urmă îl retrimiţi la Parchet, pentru că nu ştiu ce procedură nu era îndeplinită. Asta nu poate convinge nici pe români, nici pe mine şi cu atât mai puţin Comisia Europeană că discutăm de judecători care au lucrat cu bună-credinţă. Puteau să constate de la bun început că nu sunt îndeplinite procedurile şi să trimită dosarul de acum trei ani înapoi, nu după trei ani şi jumătate, împingând, practic, către prescripţie dosarele”, a afirmat preşedintele.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: ICCJ trebuie să judece cu un ochi la lege şi unul la ceas

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să judece rapid marile dosare de corupţie.

”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să judece cu un ochi la lege şi cu unul la ceas, pentru a împiedica prescripţia să se împlinească. Avem semnale de la vârful ÎCCJ că se ia în serios această problemă şi încurajăm aceste eforturi. Judecătorii trebuie să judece după probe, nu în funcţie de cariera politică prezentă sau de viitor a inculpaţilor”, a spus ministrul, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, el a cerut CSM să se implice mai mult în procesul de modernizare a sistemului judiciar.

Cristi Danileţ (CSM): CE critică imunităţile parlamentarilor-miniştri, dar nu se întâmplă nimic

Judecătorul Cristi Danilescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a subliniat, miercuri, pentru cursdeguvernare.ro, că an de an Comisia Europeană critică blocarea unor investigaţii asupra unor parlamentari care sunt sau au fost şi miniştri, fără, însă ca Legislativul să facă progrese considerabile.

”Gândiţi-vă că la Parlament există acea imunitate pentru parlamentarii foşti şi actuali membri ai Guvernului, că parlamentarii analizează dosarele procurorilor atunci când sunt în procedura de avizare. Lucrul acesta CE l-a repetat de câteva ori, dar nu se întâmplă nimic”, ne-a spus Danileţ.

El a opinat că sistemul de imunităţi trebuie reformat, însă acest lucru va fi posibil numai cu sprijin din partea parlamentarilor, care vor analiza proiectul prezidenţial de revizuire a Constituţiei.

Proiectul avansat de guvern şi de preşedintele Băsescu elimină imunităţile demnitarilor, cu excepţia celei a preşedintelui României.

De asemenea, Danileţ arată că raportul Comisiei Europene critică şi Ministerul Justiţiei, pentru faptul că nu a realizat studiile de impact pentru aplicarea codurilor juridice şi pentru slaba finanţare a sistemului judiciar.

” Dacă CSM trebuie să numească judecători, să o facă după criterii obiective, iar pe de altă parte Ministerul Justiţiei trebuie să realizeze studiile de impact pe conduri. Nu poţi să vii să spui voi introduce patru noi coduri aprobate de Parlament fără o finanţare adecvată dacă de Executiv şi fără ca CSM să umple cu oameni acele posturi finanţate”, a afirmat judecătorul.

”Parlamentul a aprobat că la 1 octombrie va intra în vigoare Codul Civil, dar Executivul nu a suplimentat bugetul instanţelor pentru traininguri sau la INM nu s-au dat bani în plus pentru traininguri. De altfel, raportul şi spune că INM a fost frustrat din punctul acesta de vedere, financiar. Poţi tu să ai pretenţia ca de la 1 octombrie judecătorii din România să poată aplica noul Cod Civil aşa cum trebuie, în condiţiile în care manuale nu sunt, iar republicarea Codului s-a întâmplat vinerea trecută?”, a mai spus el.

Referitor la criticile aduse de CE lipsei unor măsuri puternice de responsabilizare a judecătorilor, reprezentantul CSM susţine că Bruxelles-ul nu a cerut în mod expres adoptarea proiectului de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei, prin care MJ preia din nou pârghii de sancţionare a magistraţilor.

” Şi noi vrem ca procedura de tragere a răspundere a judecătorilor să fie mai adecvate şi procedura însăşi să dureze mai puţin. Asta nu înseamnă să dai o lege. Să dai o lege să ce? Să tragi judecătorul la răspundere? Legea există, problema este de aplicare a legii.

La ceea ce s-a opus CSM recent a fost preluarea unor atribuţii referitoare la acţiunea disciplinară de către Ministerul Justiţiei, ceea ce înseamnă un regres, s-ar încălca insependenţa justiţiei”, a interpretat judecătorul Danileţ.

Toni Greblă (PSD – preşedinte al Comisiei juridice din Senat): E un clişeu să spui că Parlamentul se opune anchetării unor parlamentari

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că nu sunt întru btotul fondate criticile Comisie Europene la adresa Parlamentului, acestea fiind, de fapt, ”un clişeu care dă bine”.

”Parlamentarii nu au imunitate, drept urmare pot să fie cercetaţi, începută urmărirea penală, trimişi în judecată sau condamnaţi, fără nici un fel de aviz sau aprobare. Anumite măsuri excepţionale, cum ar fi arestarea preventivă şi percheziţia pot fi făcute doar cu încuviinţarea camerei din care face parte parlamentarul”, a explicat el.

Senatorul a argumentat şi prin faptul că şi Parlamentul European limitează procedurile juridice asupra membrilor săi.

”Aţi văzut că şi Parlamentul European, când i-a ridicat imunitatea lui Adrian Severin, a zis în rezoluţie că interzice alte măsuri împotriva Parlamentului şi se referea la arestare, la reţinere, la percheziţie. Se dădea voie doar pentru urmărirea penală. Acesta e un clişeu care dă bine: Parlamentul se opune. Nu sa opus, decât intr-un singur caz, Păsat (deputatul PDL dan Păsat – n.r.), unde s-a opus Puterea”, a spus Greblă.

Preşedintele Comisiei juridice din Senat s-a declarat şi împotriva eliminării imunităţilor demnitarilor, aşa cum cere proiectul prezidenţial de revizuire a Constituţiei.

”Este o măsură de protecţie. Eu nu pot să fiu trimis în judecată pentru votul exprimat în Parlament, pentru o opinie politică exprimată acolo. Dacă sunt ministru, şi mă cheamă în judecată pentru vreo măsură dură, o să stau numai pe la DNA şi la tribunal. De asta este un filtru, ca să nu abuzeze unii de dreptul de a reclama”, a spus Toni Greblă.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: