Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Raportul FMI – Concluziile arată că România a devenit un nou și atipic model de creștere: prin dezechilibre. Care vor intra, curând, la plată

de Adrian N Ionescu , 7.6.2019

Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării euro  să nu sufere de pe urma contraperfromaneţelor – este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI).

FMI prognozează o creștere economică a României de 4% în 2019, alimentată de salarii mai mari și consum, dar cu prețul unui deficit de cont curent de peste 5% din PIB, potrivit raportului de monitorizare al FMI, publicat vineri.

Delegația FMI s-a aflat de săptămâna trecută la București, pentru a realiza raportul de monitorizare anuală, obișnuită pentru toate țările membre ale instituției.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”)

„Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și de cont curent s-au amplificat, iar presiunea inflaționistă cresc din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, convergența (cu Zona Euro, n.r.) ar putea face un pas înapoi, care ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și a pensionarilor”, spune raportul preliminar de monitorizare al FMI.

Raportul conține ideea „mixului de politici echilibrate” (nelipsită şi în rapoartele BNR), ca și pe cea a nevoii de  schimbare a  tendinței investițiilor publice și private, aflate pe o pantă descendentă, în ultimii ani.

Descărcaţi de AICI raportul preliminar de monitorizare al FMI, Romania: Staff Concluding Statement of the 2019 Article IV Mission

Iată mai departe, principalele idei ale raportului:

Venituri reale erodate de inflaţie

  • Graba de a creşte veniturile populaţiei spre nivelurile ţărilor dezvoltate din UE a provocat, prin consum şi dezechilibre macroeconomice, presiuni inflaţioniste care afectează, de fapt, veniturile în termeni reali
  • Inflația subminează și competitivitatea, iar descreșterea investițiilor publice și private a slăbit perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Repetarea scenariului creștere – prăbușire?

  • Schimbarea politicilor oficiale este necesară pentru evitarea repetării scenariului creștere – prăbușire (boom – bust).
  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen mediu, în timp ce creșterea PIB va încetini, exprimând astfel pierderea de competitivitate.
  • Sunt necesare politici mai echilibrate și re-energizarea reformelor structurale, pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor sustenabile spre nivelul țărilor avansate din UE.

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată””)

Dezechilibrele tipice României

  • Deficitele fiscale (bugetare) cresc, în mod tipic, în România, în vremuri de creștere economică, deși normal ar să scadă.
  • Guvernul ar trebui să țintească la un deficit bugetar de 2,75% din PIB în 2019, ceea ce ar însemna măsuri care să consume diferența de 0,9% din PIB față de deficitul previzibil actual.
  • O reducere a deficitului credibilă de până la 1,5% în 2022 ar întări încrederea în cadrul bugetar și ar reduce vulnerabilitatea finanțelor publice.
  • Legea pensiilor aflată în dezbatere parlamentară are nevoie de o reevaluare, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Prevederile proiectului actual vor duce la cheltuieli de 4% din PIB și la o presiune severă asupra finanțelor publice.
  • Legea pensiilor în forma actuală va împovăra generația tânără și va afecta alte cheltuieli prioritare de investiții publice, educație și sănătate.
  • Este critică întărirea administrării veniturilor publice (ANAF), inclusiv modernizarea sistemului IT.
  • Sistemul de taxare a suferit distorsiuni din cauza numeroaselor schimbări din ultimii ani. Sistemul trebuie examinat cu grijă.
  • Structura bugetului ar trebui îmbunătățită. Trebuie să se facă loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor trebuie îmbunătățită.

Contribuţia politicii monetare

  • Prima linie a apărării împotriva inflaţiei şi a pierderii de venituri reale ale populaţiei este independenţa şi credibilitatea băncii centrale.
  • Dimpotrivă, noul indice de referinţă pentru dobânzile la creditele populaţie, va dăuna transmisiei politicii monetare în economie.
  • Deficitul de cont curent substanţial sporeşte marja unei mai mari flexibilităţi a cursului de schimb ca absorbant de şocuri.

Reformele necesare

  • Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirea productivităţii.
  • Reforma companiilor de stat şi angajarea lor în îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste le va spori performanțele financiare și calitatea serviciului pentru public.
  • Accentul trebuie pus mai mult pe absorbția fondurilor europene, mai ales în infrastructură, și mai puțin pe parteneriatele public – private, care implică adesea riscuri substanțiale.
  • Anumite măsuri din OUG 114 / 2018 și 19 / 2019 lasă loc de corecții din perspectiva efectului advers față de dezvoltarea economică.
  • Taxele, respectiv stimulentele specifice anumitor sectoare (bănci, construcții, utilități) pot crea distorsiuni și descuraja investițiile, sau alocarea eficientă a resurselor.

Creștere vs corupție

  • Instituțiile eficace și sănătoase sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă și incluzivă (pentru toată populația).
  • Reducerea corupției ajută la creștere veniturilor guvernului, crește eficiența cheltuielilor și întărește competitivitatea.
  • Buna guvernare reduce și emigrația, mai ales a forței de muncă înalt calificate.
  • În vreme ce inițiativele ani-corpupție ale României au fost recunoscute ionternațional, unele dintre amendamentele legilor justiției și ale codului penal au fost criticate pentru amenințarea independenței justiției și slăbirea capacității de luptă împotriva corupției.
  • O predictibilitate mai mare și orientarea spre termenul mediu ar genera impulsuri pozitive ale investițiilor.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

România – pe primul loc în UE la numărul accidentelor mortale de circulație

Marin Pana

România figurează pe primul loc în statistica Eurostat referitoare la numărul accidentelor mortale de circulație în statele membre UE (cele mai recente date au fost… Mai mult

Europa

Întâlnirea Macron – Putin: posibile soluții pentru Ucraina, total dezacord asupra modului de gestionare a protestelor interne

Iulian Soare

Președinții Franței, Emmanuel Macron, și Rusiei, Vladimir Putin, au indicat posibilitatea deschiderii unor noi negocieri care să ducă la soluționarea conflictului din Ucraina, dar nu… Mai mult

Stiri

Efecte OUG 114: Taxa pe cifra de afaceri a redus cu 35% profitul Transelectrica pe primul semestru

Adrian N Ionescu

„Ordonanța lăcomiei” a diminuat cu 35% profitul pe care l-ar fi înregistrat Translectrica pe primul semestru, compania care operează rețeua națională de transport de electricitate și… Mai mult

Europa

Boris Johnson cere președintelui Consiliului European eliminarea ”backstop” din acordul Brexit

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson l-a contactat luni pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, solicitând ca Bruxelles-ul să ia în considerare o soluție pentru granița Irlandeză… Mai mult

Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult