La obiect

Harta proiectelor strategice: România scoate la licitație pentru explorare alte 28 de perimetre de petrol și gaze. Marea provocare

După aproape 10 ani de amânări, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la licitație pentru concesionare 28 de perimetre de petrol și gaze… Mai mult

11.06.2019

La obiect

Primarii marilor orașe, față în față cu ”falimentul nedeclarat” al Bucureștiului

Gabriela Firea a anunțat vineri, după trei ani de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, că PMB și primăriile de sector ”se află în… Mai mult

10.06.2019

Chestiunea

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară sub valorile din criză: deficit comercial sever

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a fost de 1.382,7 milioane euro, cu 36% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor… Mai mult

10.06.2019

La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Cronicile

Raportul FMI – Concluziile arată că România a devenit un nou și atipic model de creștere: prin dezechilibre. Care vor intra, curând, la plată

de Adrian N Ionescu , 7.6.2019

Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării euro  să nu sufere de pe urma contraperfromaneţelor – este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI).

FMI prognozează o creștere economică a României de 4% în 2019, alimentată de salarii mai mari și consum, dar cu prețul unui deficit de cont curent de peste 5% din PIB, potrivit raportului de monitorizare al FMI, publicat vineri.

Delegația FMI s-a aflat de săptămâna trecută la București, pentru a realiza raportul de monitorizare anuală, obișnuită pentru toate țările membre ale instituției.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”)

„Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și de cont curent s-au amplificat, iar presiunea inflaționistă cresc din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, convergența (cu Zona Euro, n.r.) ar putea face un pas înapoi, care ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și a pensionarilor”, spune raportul preliminar de monitorizare al FMI.

Raportul conține ideea „mixului de politici echilibrate” (nelipsită şi în rapoartele BNR), ca și pe cea a nevoii de  schimbare a  tendinței investițiilor publice și private, aflate pe o pantă descendentă, în ultimii ani.

Descărcaţi de AICI raportul preliminar de monitorizare al FMI, Romania: Staff Concluding Statement of the 2019 Article IV Mission

Iată mai departe, principalele idei ale raportului:

Venituri reale erodate de inflaţie

  • Graba de a creşte veniturile populaţiei spre nivelurile ţărilor dezvoltate din UE a provocat, prin consum şi dezechilibre macroeconomice, presiuni inflaţioniste care afectează, de fapt, veniturile în termeni reali
  • Inflația subminează și competitivitatea, iar descreșterea investițiilor publice și private a slăbit perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Repetarea scenariului creștere – prăbușire?

  • Schimbarea politicilor oficiale este necesară pentru evitarea repetării scenariului creștere – prăbușire (boom – bust).
  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen mediu, în timp ce creșterea PIB va încetini, exprimând astfel pierderea de competitivitate.
  • Sunt necesare politici mai echilibrate și re-energizarea reformelor structurale, pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor sustenabile spre nivelul țărilor avansate din UE.

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată””)

Dezechilibrele tipice României

  • Deficitele fiscale (bugetare) cresc, în mod tipic, în România, în vremuri de creștere economică, deși normal ar să scadă.
  • Guvernul ar trebui să țintească la un deficit bugetar de 2,75% din PIB în 2019, ceea ce ar însemna măsuri care să consume diferența de 0,9% din PIB față de deficitul previzibil actual.
  • O reducere a deficitului credibilă de până la 1,5% în 2022 ar întări încrederea în cadrul bugetar și ar reduce vulnerabilitatea finanțelor publice.
  • Legea pensiilor aflată în dezbatere parlamentară are nevoie de o reevaluare, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Prevederile proiectului actual vor duce la cheltuieli de 4% din PIB și la o presiune severă asupra finanțelor publice.
  • Legea pensiilor în forma actuală va împovăra generația tânără și va afecta alte cheltuieli prioritare de investiții publice, educație și sănătate.
  • Este critică întărirea administrării veniturilor publice (ANAF), inclusiv modernizarea sistemului IT.
  • Sistemul de taxare a suferit distorsiuni din cauza numeroaselor schimbări din ultimii ani. Sistemul trebuie examinat cu grijă.
  • Structura bugetului ar trebui îmbunătățită. Trebuie să se facă loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor trebuie îmbunătățită.

Contribuţia politicii monetare

  • Prima linie a apărării împotriva inflaţiei şi a pierderii de venituri reale ale populaţiei este independenţa şi credibilitatea băncii centrale.
  • Dimpotrivă, noul indice de referinţă pentru dobânzile la creditele populaţie, va dăuna transmisiei politicii monetare în economie.
  • Deficitul de cont curent substanţial sporeşte marja unei mai mari flexibilităţi a cursului de schimb ca absorbant de şocuri.

Reformele necesare

  • Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirea productivităţii.
  • Reforma companiilor de stat şi angajarea lor în îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste le va spori performanțele financiare și calitatea serviciului pentru public.
  • Accentul trebuie pus mai mult pe absorbția fondurilor europene, mai ales în infrastructură, și mai puțin pe parteneriatele public – private, care implică adesea riscuri substanțiale.
  • Anumite măsuri din OUG 114 / 2018 și 19 / 2019 lasă loc de corecții din perspectiva efectului advers față de dezvoltarea economică.
  • Taxele, respectiv stimulentele specifice anumitor sectoare (bănci, construcții, utilități) pot crea distorsiuni și descuraja investițiile, sau alocarea eficientă a resurselor.

Creștere vs corupție

  • Instituțiile eficace și sănătoase sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă și incluzivă (pentru toată populația).
  • Reducerea corupției ajută la creștere veniturilor guvernului, crește eficiența cheltuielilor și întărește competitivitatea.
  • Buna guvernare reduce și emigrația, mai ales a forței de muncă înalt calificate.
  • În vreme ce inițiativele ani-corpupție ale României au fost recunoscute ionternațional, unele dintre amendamentele legilor justiției și ale codului penal au fost criticate pentru amenințarea independenței justiției și slăbirea capacității de luptă împotriva corupției.
  • O predictibilitate mai mare și orientarea spre termenul mediu ar genera impulsuri pozitive ale investițiilor.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Suspecții pentru doborârea avionului MH17 – trei ruși și un uncrainean – vor fi judecați în Olanda

Iulian Soare

Patru suspecţi – trei ruşi şi un ucrainean – urmează să fie judecaţi în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să-și clarifice calea și înceapă discuții privind viitoarea guvernare

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să se pregătească pentru alegerile legislative din 2020 și să înceapă discuții pentru viitoarea guvernare. „E timpul să discutăm… Mai mult

Europa

Acordul pe climă de la Paris / Comisia Europeană cere creșterea țintelor – noile planuri naționale, așteptate în 3 luni

Iulian Soare

Comisia Europeană a publicat marți evaluarea proiectelor de planuri ale statelor membre pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE și, în special, pentru atingerea țintelor… Mai mult

Europa

Johannes Hahn: Asistența financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă

Iulian Soare

Asistenţa financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă, a declarat miercuri comisarul european pentru politică de extindere şi vecinătate, Johannes Hahn, aflat… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici, către managerii de spitale: Nu există bani europeni, eu sunt sursă de venit la bugetul de stat, punct! Noi asumăm dacă vrem să-i plătim sau nu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe le-a cerut marți managerilor de spitale să uite de banii europeni: “Nu există bani europeni. Sunt bani publici”, a explicat Eugen Teodorovici.… Mai mult

Stiri

Spitalele regionale românești – amânate pentru viitorul buget european: nu sunt bani de cofinanțare

Vladimir Ionescu

În acest exerciţiu bugetar nu au mai rămas bani suficienţi pentru construirea celor trei spitale regionale, banii alocaţi fiind cheltuiţi pe documentaţie, a declarat premierul… Mai mult

Stiri

Finanțele insistă să scoată Vama din subordinea ANAF – Eugen Teodorovici anunță OUG în iulie

Vladimir Ionescu

Actul normativ privind scoaterea Vămii din subordinea ANAF și transferarea acesteia sub autoritatea directă a ministrului Finanțelor va fi adoptat în luna iulie, a declarat… Mai mult