Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării euro să nu sufere de pe urma contraperfromaneţelor – este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI).
FMI prognozează o creștere economică a României de 4% în 2019, alimentată de salarii mai mari și consum, dar cu prețul unui deficit de cont curent de peste 5% din PIB, potrivit raportului de monitorizare al FMI, publicat vineri.
Delegația FMI s-a aflat de săptămâna trecută la București, pentru a realiza raportul de monitorizare anuală, obișnuită pentru toate țările membre ale instituției.
(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”)
„Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și de cont curent s-au amplificat, iar presiunea inflaționistă cresc din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, convergența (cu Zona Euro, n.r.) ar putea face un pas înapoi, care ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și a pensionarilor”, spune raportul preliminar de monitorizare al FMI.
Raportul conține ideea „mixului de politici echilibrate” (nelipsită şi în rapoartele BNR), ca și pe cea a nevoii de schimbare a tendinței investițiilor publice și private, aflate pe o pantă descendentă, în ultimii ani.
Descărcaţi de AICI raportul preliminar de monitorizare al FMI, Romania: Staff Concluding Statement of the 2019 Article IV Mission
Iată mai departe, principalele idei ale raportului:
Venituri reale erodate de inflaţie
- Graba de a creşte veniturile populaţiei spre nivelurile ţărilor dezvoltate din UE a provocat, prin consum şi dezechilibre macroeconomice, presiuni inflaţioniste care afectează, de fapt, veniturile în termeni reali
- Inflația subminează și competitivitatea, iar descreșterea investițiilor publice și private a slăbit perspectivele de creștere economică pe termen lung.
Repetarea scenariului creștere – prăbușire?
- Schimbarea politicilor oficiale este necesară pentru evitarea repetării scenariului creștere – prăbușire (boom – bust).
- Deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen mediu, în timp ce creșterea PIB va încetini, exprimând astfel pierderea de competitivitate.
- Sunt necesare politici mai echilibrate și re-energizarea reformelor structurale, pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor sustenabile spre nivelul țărilor avansate din UE.
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată””)
Dezechilibrele tipice României
- Deficitele fiscale (bugetare) cresc, în mod tipic, în România, în vremuri de creștere economică, deși normal ar să scadă.
- Guvernul ar trebui să țintească la un deficit bugetar de 2,75% din PIB în 2019, ceea ce ar însemna măsuri care să consume diferența de 0,9% din PIB față de deficitul previzibil actual.
- O reducere a deficitului credibilă de până la 1,5% în 2022 ar întări încrederea în cadrul bugetar și ar reduce vulnerabilitatea finanțelor publice.
- Legea pensiilor aflată în dezbatere parlamentară are nevoie de o reevaluare, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Prevederile proiectului actual vor duce la cheltuieli de 4% din PIB și la o presiune severă asupra finanțelor publice.
- Legea pensiilor în forma actuală va împovăra generația tânără și va afecta alte cheltuieli prioritare de investiții publice, educație și sănătate.
- Este critică întărirea administrării veniturilor publice (ANAF), inclusiv modernizarea sistemului IT.
- Sistemul de taxare a suferit distorsiuni din cauza numeroaselor schimbări din ultimii ani. Sistemul trebuie examinat cu grijă.
- Structura bugetului ar trebui îmbunătățită. Trebuie să se facă loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor trebuie îmbunătățită.
Contribuţia politicii monetare
- Prima linie a apărării împotriva inflaţiei şi a pierderii de venituri reale ale populaţiei este independenţa şi credibilitatea băncii centrale.
- Dimpotrivă, noul indice de referinţă pentru dobânzile la creditele populaţie, va dăuna transmisiei politicii monetare în economie.
- Deficitul de cont curent substanţial sporeşte marja unei mai mari flexibilităţi a cursului de schimb ca absorbant de şocuri.
Reformele necesare
- Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirea productivităţii.
- Reforma companiilor de stat şi angajarea lor în îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste le va spori performanțele financiare și calitatea serviciului pentru public.
- Accentul trebuie pus mai mult pe absorbția fondurilor europene, mai ales în infrastructură, și mai puțin pe parteneriatele public – private, care implică adesea riscuri substanțiale.
- Anumite măsuri din OUG 114 / 2018 și 19 / 2019 lasă loc de corecții din perspectiva efectului advers față de dezvoltarea economică.
- Taxele, respectiv stimulentele specifice anumitor sectoare (bănci, construcții, utilități) pot crea distorsiuni și descuraja investițiile, sau alocarea eficientă a resurselor.
Creștere vs corupție
- Instituțiile eficace și sănătoase sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă și incluzivă (pentru toată populația).
- Reducerea corupției ajută la creștere veniturilor guvernului, crește eficiența cheltuielilor și întărește competitivitatea.
- Buna guvernare reduce și emigrația, mai ales a forței de muncă înalt calificate.
- În vreme ce inițiativele ani-corpupție ale României au fost recunoscute ionternațional, unele dintre amendamentele legilor justiției și ale codului penal au fost criticate pentru amenințarea independenței justiției și slăbirea capacității de luptă împotriva corupției.
- O predictibilitate mai mare și orientarea spre termenul mediu ar genera impulsuri pozitive ale investițiilor.
