„În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a Romāniei riscă să creeze condițiile unei aterizări dure”, la o schimbarea tendinței în ciclul economic, potrivit raportului de țară în cadrul Semestrului european, privind România al Comisiei Europene (CE).
Totuși există, încă, oportunitatea de „a reconstrui zonele fiscale – tampon și de a pregăti economia pentru momente mai slabe” (…), iar continuarea reformelor structurale structurale „ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune”.
Principalele repere sunt:
- Chiar dacă se estimează încetinirea creșterii economice, aceasta „va rămâne peste potențial”, la circa 4,5% în 2018 și 4,0 în 12019.
- Creșterea potențială este estimată la aproximativ 3,7% în 2017, comparativ cu o medie de 4,6% peste 2000-2008.
- Deficitul de cont curent crește la 3,2% din PIB în 2018 și 3,4% în 2019, căci creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor.
- Deficitul bugetar crește ca urmare a politicii fiscale pro-ciclice, iar proiectia CE este de 3,9% în 2018, dacă nu se schimbă politica.
- Deficitul structural (calculat după corecția de ciclu economic) crește până la 4,3% în 2018, după 3,3% în 2017 și 2,2% în 2016.
- Sărăcia rămâne ridicată. În 2016, riscurile de sărăcie și excluziune socială au crescut, afectând 38,8% din populație și inversând o tendință descrescătoare de mai mulți ani.
- Creșterea economică ridicată este însoțită de inegalități ridicate. Veniturile segmentului de 20% de vârf din populație depășesc de șapte ori veniturile segmentului 20%, comparativ cu un raport de cinci pentru UE-28
- În același timp, 10% din populație au venituri de 14 ori mai mici decât jumătatea de jos, unul dintre cele mai ridicate ponderi din UE.
