Colegiul Comisarilor a aprobat miercuri un raport favorabil admiterii României în Spațiul Schengen. România, Bulgaria și Croația au în față perspectiva primirii în Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, decizia urmând să fie supusă aprobării în cadrul reuniunii JAI de la începutul lunii decembrie.
”E vremea să spunem: Bine ați venit în Schengen! Schengen este Europa, iar Bulgaria, România și Croația trebuie să simtă pe deplin că sunt parte a familiei europene. A durat mult, prea mult, dar toate aceste state au dovedit că îndeplinesc toate condițiile tehnice. Sunt gata de aderare, iar UE este gata să le primească. Sper ca statele membre să ia decizia corectă, Bulgaria, România și Croația au dovedit că îndeplinesc toate condițiiile, iar misiunea de verificare a reafirmat aceste lucruri”, a spus Comisarul Ylva Johanssen (foto).
Documentul prezentat miercuri de Comisarul pentru Afaceri interne Ylva Johansson – o comunicare a Comisiei Europene – are doar semnificație de susținere politică și urmează să fie transmis grupurilor de lucru care pregătesc reuniunea JAI din 8 decembrie.
În acest moment, doar primirea Croației este certă. Țările de Jos și, mai nou Suedia, au anumite rezerve – care țin în primul rând de politica internă a acestor state – în a aproba extinderea Schengen cu cele 3 candidate.
(Citește și: ”Parlamentul olandez recomandă guvernului Rutte să nu aprobe aderarea României și Bulgariei la Schengen. Textul rezoluției”)
Primirea în Schengen este un atribut al miniștrilor de Interne și Justiție ai stratelor membre UE, iar decizia trebuie să fie unanimă. De câteva luni, România a lansat o campanie de lobby pentru a obține această unanimitate.
Condițiile tehnice de primire în Schengen au fost îndeplinite în urmă cu 11 ani. Obstacolul primirii României în Schengen este legat de MCV. Mecanismul de Verificare și Control nu este condiție Schengen, dar statele care se opun – în urmă cu 11 ani au fost Franța și Germania – afirmă că problemele din justiție și corupția afectează inclusiv securitatea granițelor.
Comunicarea Comisiei Europene
”De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina.
Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.
A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile.
Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.
Bulgaria a instituit un management puternic al frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară prin intermediul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct.
Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională și respectând principiul nereturnării.
România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă.
Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării.
Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne.
Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022.
Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.
Această misiune voluntară de anchetă, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat faptul că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar că au consolidat în mod substanțial și aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale.
În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.
Sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.”
***
