România va intra aproape inevitabil într-o recesiune tehnică la iarnă, specialiștii UniCredit Research estimând că PIB-ul se va contracta în ultimul trimestru din 2022, respectiv primul din 2023, pe măsură ce activitatea economică va încetini, iar inflația va afecta puterea de cumpărare a consumatorilor.
Inflația va depăși ritmul de creștere al veniturilor, iar rata de ocupare din industrie ar putea scădea în continuare, din cauza închiderii unor capacități de producție, pe fondul creșterii facturii la energie. Impozitele nete vor contribui și mai mult la creșterea economică din acest an, din cauza taxelor excepționale aplicate companiile energetice, dar veniturile din TVA ar putea crește într-un ritm mai lent pe măsură ce consumul slăbește, notează specialiștii UniCredit Research, în raportul trimestrial privind evoluția economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE).
”Astfel, PIB-ul ar putea crește cu aproximativ 6,4% anul acesta, dar creșterea de anul viitor ar putea scădea la doar 1%, iar riscurile sunt în jos. Se preconizează că fostele motoare de creștere, cum ar fi construcțiile de clădiri și de infrastructură, vor influența creșterea din cauza scăderii cererii de locuințe și a reducerilor de investiții publice. Dacă anul viitor sunt convocate alegeri anticipate, un deficit bugetar de peste 6% din PIB ar putea menține creșterea economică peste 2%”, se arată în raportul citat.
Multe companii au fost nevoite să închidă producția pe perioade limitate de timp din cauza exploziei prețurilor la energie electrică și gaze. Situația este critică în rândul producătorilor de chimicale (în special îngrășăminte) și de metale.
Producția de produse din lemn, produse alimentare și materiale de construcții a scăzut brusc în timpul verii, în timp ce unele sectoare tradiționale de export, cum ar fi automobilele, se străduiesc să își revină, mai punctează analiștii. În plus, extracția de cărbune, petrol și gaze este probabil să se reducă și mai mult, la fel ca și serviciile de agrement și transport.
”Prin urmare, apreciem o recesiune tehnică drept inevitabilă în trimestrul 422 și 1T23. Cererea consumatorilor ar putea scădea la rândul său din cauza scăderii puterii de cumpărare a salariilor”, susțin ei.
În ceea ce privește evoluția inflației, din prognoza UniCredit reiese că aceasta ar urma să coboare la 8,4% anul viitor. În acest context, analiștii băncii italiene se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze dobânda cheie de politică monetară până la 6% în noiembrie 2022 și să se oprească acolo.
Energia va dicta nivelul deficitului din 2022
Bugetul din acest an s-ar putea încheia cu un deficit de 6% din PIB în 2022, consideră specialiștii, care estimează că statul va trebui să vireze companiilor energetice compensări de circa 5% din PIB, dar ar putea încasa venituri excepționale de peste 50 de miliarde de lei (3,6% din PIB) de la aceleași companii energetice.
”Un deficit de aproximativ 7% din PIB (în linie cu estimarea Consiliului Fiscal) ar putea fi în joc dacă subvențiile depășesc estimările actuale. O reducere a deficitului la aproximativ 5% din PIB în 2023 este posibilă dacă prețurile energiei scad anul viitor, dar cheltuielile preelectorale reprezintă o amenințare”, notează economiștii UniCredit Research, adăugând că în opinia lor, o potențială recesiune în această iarnă crește probabilitatea unor derapaje fiscale în 2023.
***
