fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Raport: România, în topul statelor UE cu cea mai rapidă îmbătrânire a populației

de Vladimir Ionescu 20.3.2013

Scăderea PIB-ului potenţial, prin reducerea contribuţiei forţei de muncă şi capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, şi afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinţe ale îmbătrânirii populaţiei, potrivit unui studiu întocmit de BCR.

În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită.

România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România” realizat de divizia BCR Cercetare și citat de MEDIAFAX.

O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.

Circa o treime din forţa de muncă din România se regăseşte în agricultură, faţă de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintă 42% din forţa de muncă ocupată în România, comparativ cu 72% în zona euro.

Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.

Reprezentanţii BCR consideră că o prioritate o reprezintă oferirea de alternative viabile pe piaţa forţei de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în condiţiile în care populaţia inactivă din această grupă de varstă a crescut puternic după anul 2008 pe fondul pensionărilor efectuate şi al recesiunii economice.

“Statul român trebuie să continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat şi public. Noi propunem o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole în mari exploataţii, prin subvenţionarea cheltuielilor notariale şi de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Eugen Sinca, economist BCR.

A doua consecinţă este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenţă socială şi sănătate.

Orice creştere a cheltuielilor publice pentru protecţie socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condiţiile în care are loc şi o creştere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, de 32,9% din PIB în 2011. Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri.

Cea de-a treia consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei constă în afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor.

“Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital”, a mai spus Sinca.

El a arătat că România are în continuare un deficit de cont curent mare în raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilităţii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicită o valoare cuprinsă între minus 4% şi plus 6% din PIB în ultimii trei ani. Politicile de restrângere a creditului de consum în valută sunt justificate în acest context, potrivit analiştilor BCR.

“Performanţa slabă a României în domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasă loc suficient pentru o îmbunătăţire a deficitului de cont curent. În 2012, România a avut un sold negativ al serviciilor de turism în balanţa de plăţi de 300 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a avut intrări nete de 1,9 miliarde euro”, se menţionează în raport.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult