fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Raport: România, în topul statelor UE cu cea mai rapidă îmbătrânire a populației

de Vladimir Ionescu 20.3.2013

Scăderea PIB-ului potenţial, prin reducerea contribuţiei forţei de muncă şi capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, şi afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinţe ale îmbătrânirii populaţiei, potrivit unui studiu întocmit de BCR.

În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită.

România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România” realizat de divizia BCR Cercetare și citat de MEDIAFAX.

O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.

Circa o treime din forţa de muncă din România se regăseşte în agricultură, faţă de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintă 42% din forţa de muncă ocupată în România, comparativ cu 72% în zona euro.

Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.

Reprezentanţii BCR consideră că o prioritate o reprezintă oferirea de alternative viabile pe piaţa forţei de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în condiţiile în care populaţia inactivă din această grupă de varstă a crescut puternic după anul 2008 pe fondul pensionărilor efectuate şi al recesiunii economice.

“Statul român trebuie să continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat şi public. Noi propunem o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole în mari exploataţii, prin subvenţionarea cheltuielilor notariale şi de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Eugen Sinca, economist BCR.

A doua consecinţă este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenţă socială şi sănătate.

Orice creştere a cheltuielilor publice pentru protecţie socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condiţiile în care are loc şi o creştere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, de 32,9% din PIB în 2011. Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri.

Cea de-a treia consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei constă în afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor.

“Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital”, a mai spus Sinca.

El a arătat că România are în continuare un deficit de cont curent mare în raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilităţii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicită o valoare cuprinsă între minus 4% şi plus 6% din PIB în ultimii trei ani. Politicile de restrângere a creditului de consum în valută sunt justificate în acest context, potrivit analiştilor BCR.

“Performanţa slabă a României în domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasă loc suficient pentru o îmbunătăţire a deficitului de cont curent. În 2012, România a avut un sold negativ al serviciilor de turism în balanţa de plăţi de 300 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a avut intrări nete de 1,9 miliarde euro”, se menţionează în raport.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise: CONFERINȚA Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat

Redacţia

Paradigma economică mondială se schimbă incredibil de repede, ritmul e năucitor – statele emergente au la dispoziție și timp și resurse puține de-a ține pasul:… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul anunță autoritățile locale, cu 5 zile înainte de Congresul PNL, că e dispus să împartă bani din Fondul de rezervă

Razvan Diaconu

Cu 5 zile înainte de organizarea alegerilor din PNL, Guvernul a transmis în teritoriu că așteaptă, până pe 27 septembrie, cereri pentru alocarea de bani… Mai mult

Stiri

VIDEO / Sindicatul Europol îl ia peste picior pe Klaus Iohannis – bătaie cu crose de golf în Ferentari

Vladimir Ionescu

Sindicatul Europol din Poliție spune că la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să descopere golful, în traficul din București,… Mai mult

Stiri

Oficial / DNA investighează modul în care s-au achiziționat vaccinurile anti-Covid

Razvan Diaconu

DNA investighează în rem (fără nominalizarea suspectului) modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-Covid de către România, anunță Direcția Națională  Anticorupție. Acuzația este de… Mai mult

Europa

OECD recomandă menținerea stimulentelor economice și monetare, în ciuda presiunilor inflaționiste

Vladimir Ionescu

Este prea devreme pentru ca guvernele şi băncile centrale să retragă sprijinul excepţional oferit economiilor în pofida creşterii inflaţiei, a apreciat marţi Organizaţia pentru Cooperare… Mai mult

Stiri

7.000 de noi cazuri de Covid – dublu față de Italia

Mariana Bechir

Un număr de 6.789 de cazuri noi de Covid-19, încă 129 de decese și un total de aproape 1.000 de pacienți cu noul coronavirus aflați… Mai mult

Stiri

”Rectificarea pozitivă” a majorat necesarul de finanțare: Banii vor fi împrumutați în proporție de 60% de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

Necesarul de finanțare a fost revizuit, ca urmare a rectificării bugetare ”pozitive”, în urma căreia au fost majorate veniturile, dar și deficitul, la 135 de… Mai mult