fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Raport IPP: Eşecul absorbţiei fondurilor UE, cauzat de incompetenţa ministerelor de resort

de Vladimir Ionescu 22.11.2012

Principalii vinovaţi ai absorbţiei scăzute de fonduri structurale de către România sunt autorităţile de management de la ministerele de resort care gestionează programe operaţionale, susţine Institutul de Politici Publice (IPP), într-un studiu.

În studiul ”Problemele sistemice ale eşecului managementului Fondurilor Structurale în România”, IPP identifică 3 categorii de deficienţe în absorbţia fondurilor europene de către România, în exerciţiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene şi formulează o serie de propuneri pentru eliminarea problemelor.

”IPP consideră că responsabilitatea principală pentru incapacitatea de absorbţie a banilor europeni aparţine în primul rând autorităţilor centrale însărcinate cu managementul/controlul utilizării fondurilor structurale”, se arată în studiul menţionat.

Din ianuarie 2007 şi până în prezent, România nu a reuşit să absoarbă de la Comisia Europeană decât 10% din fondurile structurale alocate până în 2013, ceea ce înseamnă că în termeni reali ţara a atras rambursări europene de circa 1,9 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune.

Autorităţile de management- principalele responsabile pentru eşec. Argumentele:

  • Calitatea slabă a resurselor umane angajate la nivelul Autorităţilor de Management, politizarea excesivă şi fragmentarea sistemului de management al fondurilor structurale între ministere, fără o reală coordonare/responsabilitate instituţională individuală sunt tot atâtea explicaţii pentru colapsul actual.
  • Sporurile salariale acordate funcţionarilor din Autorităţile de Management pentru administrarea fondurilor europene nu au făcut altceva decât să distorsioneze sectorul public şi nu se justifică în condiţiile performanţelor extrem de slabe în accesarea fondurilor.
  • Principalul argument în acest sens îl reprezintă diferenţele mult prea mari între rata de contractare – practic, banii angajaţi scriptic prin contracte semnate cu beneficiarii şi plăţile efective rambursate de Comisia Europeană pe fiecare Program Operaţional.
  • Avem un sistem de management/control care se mişcă greu, nu face plăţile la timp către beneficiari dar nici nu este expeditiv şi eficient în a solicita mai departe Comisiei Europene rambursări pentru banii cheltuiţi din fiecare Program Operaţional.
  • Beneficiarii de fonduri Structurale au depus şi câştigat proiecte până la un nivel care depăşeşte 85% în cazul celor mai multe Programe Operaţionale, dar administraţia centrală nu a fost capabilă să răspundă corespunzător interesului mare al beneficiarilor.
  • În ce priveşte capacitatea de implementare, blocajele de cash flow datorate întârzierilor de plăţi au făcut ca beneficiarii să fie în imposibilitatea de a continua proiecte începute şi uneori chiar de a intra în incapacitate de plată.
  • Mecanismele de checks and balances sub forma comitetelor de monitorizare ale Programelor Operaţionale au fost cvasi-nefuncţionale în această perioadă.
  • Cu o activitate pur formală, de a „bifă”, aceste comitete au fost incapabile de a corecta deficienţele majore de management în cursul acestui exerciţiu financiar, în mare parte şi datorită componenţei şi modului de funcţionare: şedinţele acestor comitete au fost conduse chiar de către şefii Autorităţilor de Management – un amestec nepermis din partea executivului, în timp ce în componenţa acestor structuri, beneficiarii reali ai Programelor nu eu reprezentat niciodată o majoritate calificată care să poată propune schimbări de substanţă care să fie ulterior şi aprobate prin vot.
  • O altă problemă majoră este cea a lipsei de sprijin pentru beneficiari din partea Autorităţilor de Management/Organismelor Intermediare, întreaga optică a acestora fiind greşită.
  • Deşi am beneficiat de fonduri substanţiale pentru Asistenţă Tehnică atât printr-un program dedicat (POAT), cât şi prin axele de asistenţă tehnică din fiecare Program Operaţional – bani din care s-au alocat până acum pe proiecte peste 180 de milioane de euro – continuăm să avem probleme majore şi să pierdem bani prin corecţiile financiare recent notificate României de Comisia Europeană.
  • Principala cauză a acestor corecţii sunt neregulile sesizate în procesul de achiziţii publice, majoritatea putând fi evitate dacă ar fi existat coordonare între autorităţile naţionale cu competenţe de control (Autoritatea de Audit, Autorităţile de Management, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, Unitatea Centrală pentru Verificarea Achiziţiilor Publice), respectiv s-ar fi verificat temeinic procesul de autorizare a cererilor de rambursare transmise către Comisia Europeană.
  • Funcţionarii autorităţilor de mangament de la ministere fac un titlu de glorie din a găsi cu orice preţ nereguli la beneficiari.

Alte categorii de probleme găsite de IPP

  • Probleme de concepţie iniţială a Programelor Operaţionale. Acestea se maifestă prin lipsa unei viziuni integrate de dezvoltare la nivel naţional pe termen mediu şi lung, cu priorităţi sectoriale şi regionale. Fondurile europene sunt în fapt accesibile nu oricui, ci celor cu posibilităţi financiare, în absenţa unor criterii de calificare care să acorde şanse sporite zonelor/sectoarelor economice vulnerabile. Un raport dezechilibrat există şi în ceea ce priveşte administraţia publică centrală, care a fost favorizată prin criteriile de eligibilitate în cadrul unor Programe Operaţionale/axe prioritare (ex: POSDRU).
  • Probleme de planificare bugetară strategică la nivel naţional. Cea mai importantă asemenea problemă asupra cărora avertizau analiştii era integrarea incompletă a fondurilor structurale în sistemele finanţelor publice naţionale, în special în termeni de finanţare a investiţiilor publice (modelul bugetar „single box”) şi de achiziţii publice. Lipsa de transparenţă în managementul fondurilor europene – a doua mare problemă după capacitatea de absorbţie.

Soluţii pentru îmbunătăţirea managementului fondurilor structurale

  • Externalizarea managementului fondurilor UE către organisme de implementare private, recunoscute la nivel european şi crearea unui singur centru de comandă/coordonare fondurilor structurale (Ministerul Afacerilor Europene). Măsura se poate lua doar din următorul exerciţiu bugetar al UE, 2014-2020.
  • Recrutarea de personal calificat la nivelul Autorităţilor de Management/Organismelor Intermediare şi transformarea în personal contractual, cu scheme de salarizare bazate pe performanţa individuală.
  • Clarificarea situaţiei corecţiilor financiare în cazul fiecărui program operaţional, cu individualizarea problemelor pe fiecare proiect şi respingerea aplicării corecţiilor forfetare/orizontale care înseamnă automat o etichetă de vinovăţie/corupţie pusă tuturor beneficiarilor.
  • Adoptarea de către guvern în cel mai scurt timp a unei decizii privind sursa de plată a corecţiilor financiare.
  • Folosirea banilor din asistenţa tehnică pentru sprijinirea efectivă a beneficiarilor de proiecte în corecta implementare a acestora – mai ales în domeniul achiziţiilor publice, unde sau constatat cele mai multe nereguli.

Topul din coadă: cele mai slabe ministere

1. Ministerul Mediului – POS Mediu 6,14%

2. Ministerul Transporturilor – POS Transport 6,46%

3. Ministerul Economiei- POS Creşterea Competitivităţii Economice 6,77%

4. Ministerul Muncii – POS Dezvoltarea Resurselor Umane 7,73%

5. Ministerul Afacerilor Europene – POS Asistenţă Tehnică 16,5%

6. Ministerul Administraţiei şi Internelor – POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative 18,62

7 Ministerul Dezvoltării Regionale – POR 21,1%

Total: 9,72%, la 31 octormbrie 2012, în condiţiile în care din iunie sunt întrerupte plăţile pe principalele programe.

(Descarcă AICI raportul integral al IPP)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.11.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult

Stiri

Bugetul PNDL pe 2020 a fost depășit, 40% alocări suplimentare

Adrian N Ionescu

Guvernul dorește să aloce 500 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele… Mai mult

Europa

Mike Pompeo – vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult

Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult