Peste două treimi din guvernele de la nivel mondial și-au amplificat răspunsul fiscal în fața pandemiei Covid-19 față de luna aprilie, reiese din raportul de monitorizare al Fondului Național Internațional (FMI), publicat miercuri împreună cu World Economic Outlook.
Măsurile fiscale anunțate sunt estimate la 11.000 de miliarde de dolari, față de 8.000 de miliarde de dolari în aprilie. De menționat este că estimarea FMI, a unei contracții globale de 4,9% din PIB în 2020, echivalează cu ștergerea a 12.000 de miliarde de dolari din PIB-ul global în 2020-2021.
Aproximativ jumătate din suma mobilizată de guvernele din jurul lumii în contextul pandemiei (5.400 de miliarde de dolari) este reprezentată de cheltuieli suplimentare, precum și de venituri neîncasate ca parte a măsurilor de sprijinire a populației și mediului de afaceri (reduceri sau amânări de taxe). Diferența o reprezintă împrumuturi, injecții de lichiditate (ajutoare de stat) și garanții publice (pentru credite) – măsuri menite să țină pe linia de plutire afacerile și locurile de muncă.
Datele FMI indică și o polarizare tot mai adâncă, în favoarea marilor economii care și-au permis un răspuns mai consistent.
”G20 continuă să asigure cea mai mare parte a sprijinului fiscal global, măsurile bugetare fiind acum în medie la 6% din PIB, comparativ cu doar 3% din PIB în aprilie”, se arată în raportul citat.
În acest context, FMI anticipează că datoria publică globală va depăși 101% din PIB în 2020-2021, în creștere cu 19 puncte procentuale față de anul trecut. Deficitul mediu bugetar este estimat la 14% la nivel mondial în acest an, cu zece puncte procentuale peste cel din 2019.
În particular, instituția se așteaptă la o scădere accentuată a veniturilor bugetare, de 2,5 puncte procentuale în PIB față de nivelul de anul trecut.
Deficitele fiscale din economiile avansate este anticipat să se adâncească, în medie, la 16,5% din PIB, cu 13 puncte procentuale din PIB peste nivelul din 2019, ceea ce va duce nivelul datoriei publice la o medie de 130% din PIB.
Suportul masiv de lichiditate din anumite economii avansate, în special din Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie, generează riscuri fiscale, având în vedere riscul de insolvențe, avertizează specialiștii FMI. Pe de altă parte, costurile de împrumut vor rămâne reduse, mai punctează ei.
În statele emergente, răspunsul fiscal este estimat la circa 5% din PIB, similar ca procent față de cel din economiile avansate. Pe de altă parte, deficitele fiscale sunt anticipate să consemneze o creștere către nivelul mediu de 10,5% din PIB, mai mult decât dublu față de anul anterior.
”Aceasta reflectă expansiunea fiscală, contracția bruscă a producției, veniturile mai scăzute ale mărfurilor și costurile mai mari ale împrumuturilor externe, întrucât condițiile financiare globale rămân mai stricte decât au fost înainte de criză, în ciuda relaxării recente”, se arată în raport.
Politici fiscale post criză: Investiții publice
În ceea ce privește statele sărace, acestea se confruntau deja cu venituri bugetare mici și constrângeri de finanțare, impactul pandemiei fiind ceva mai redus. Răspunsul fiscal a fost modest, de circa 1,2% din PIB.
Acolo unde măsurile de restricție încep să fie ridicate treptat, politica fiscală ar trebui să migreze către un sprijin financiar țintit către gospodării, susțin experții FMI. În plus, guvernele trebuie să se concentreze pe măsuri de încurajare a reluării activității în condiții sigure, precum și la facilitarea reformelor de care piața muncii are nevoie astfel încât revenirea din criza Covid-19 să se producă rapid.
”Odată ce pandemia va putea fi ținută sub control, stimulentul fiscal ar trebuie direcționat în mare parte către susținerea redresării prin investiții publice, în infrastructura fizică și digitală, în sistemele de sănătate și în tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon”, se arată în raport.
