Comisiile juridică, de apărare şi de muncă din Senat au adoptat, marţi, un raport favorabil pentru proiectul privind legile speciale. Documentul conține mai multe amendamente noi, toate introduse de partidele coaliției de la guvernare.
Printre cele mai importante prevederi adăugate marți proiectului trimis în Parlament de către guvern figurează interzicerea cumulului de pensii speciale, plafonarea pensiei la nivelul veniturilor din timpul activității și indexarea anuală a acestor pensii doar cu rata inflației.
Proiectul urmează să fie votat în plenul Senatului (săptămâna aceasta, întrucât pe 31 martie expiră termenul pentru adoptare), după care să fie trimis Camerei Deputaților, forul decizional.
Principalele prevederi/modificări ale legii:
- Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (În cazul magistraților, legea prevede „aplicarea asupra pensiei a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional”).
- Se elimină cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor militare.
- Este interzis cumulul mai multor pensii speciale: La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 zile.
- Indemnizația pentru limită de vârstă (pensia specială primită de foștii parlamentari) va putea fi însă cumulată cu o altă pensie specială, a declarat senatorul Ștefan Pălărie, pentru CursdeGuvernare: „Interdicția de cumulare a pensiilor nu i se va aplica și domnului Ciucă și altor câțiva mega-speciali: el va putea încasa și pensia militară și indemnizația de vârstă ca fost parlamentar (…) Se vede cât de atenți sunt când vine vorba de buzunarul propriu”.
- Plafonarea venitului din pensie la venitul avut în perioada de activitate.
- Crește la 25 de ani vechimea minimă necesară pentru pensionarea magistraților.
- Impozitare părții din pensia specială subvenbționată de stat, adică plătită fără nicio legătură cu contributitivitatea. Astfel: pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%; pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică cota de impunere de 15%; în situația în care cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum.
(Citește și: „Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”„)
Declarații făcute de parlamentari: ”Pensia medie a militarilor e de subzistență: 4000 de lei”
Ștefan Pălărie (USR): ”Vă înţeleg poziţia extrem de ingrat, trebuie să reprezentaţi o coaliţie de guvernare, al cărui premier are o pensie specială de 18.000 de lei. Este şi angajat al guvernul, este şi pensionar de lux (…) Vedem o zgârietură superficială a acestor privilegii, cu tot felul de acrobaţii, de impozitare a unei bucăţele care depăşeşte o anumită sumă şi o anumită plafonare dar nu de eliminare a luxului, a privilegiului şi nici măcar de trecere pe principiul contributivităţii”.
Senatorul Virgil Guran (PNL): ”Pensiile militare sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale. Am văzut o afirmaţie legată de premierul Ciucă, premierul Ciucă are pensie de serviciu. Specialăe interpretată de USR, că la USR totul e special (…) Sunt de acord cu contributivitatea, dar trebuie să reţinem un lucru, în armată, în sistemul de apărare, interne, există următorul principiu, pensiile sunt acordate din bugetul acelor instituţii, nu din bugetul asigurărilor de stat (…) Eu cred că nu ar trebui să ne jucăm cu acest lucru, mai ales în contextul actual, ne dăm seama că sistemul de apărare este extrem de important pentru o ţară. Trebuie să îi tratăm cu respect. De exemplu, la MApN, pensia medie este de 4.000 de lei, aşa că nu putem vorbi de pensie specială, este pensie de subzistenţă la momentul de faţă”.
94% din pensionarii obișnuiți (pe bază de contributivitate) au sub pensia ”de subzistență” a specialilor
Conform senatorului Virgil Guran (foto), o pensie de 4.000 de lei lunar, cât este pensia medie a celor din structurile militarizate, este una de subzistență.
Potrivit datelor oficiale, aproape 94% din pensionarii obișnuiti, care încasează pensii calculate pe baza contributitivității, au pensii sub 4000 de lei, ceea ce înseamnă că au sub pensia de subzistență:
În ianuarie 2023, existau în România 4,781 milioane de pensionari (asigurări de stat și agricultori), dintre care doar 0,296 milioane (adică 6,20% din total) aveau pensii de peste 4.000 de lei.
În același timp:
- peste un milion de persoane aveau pensii de cel mult 1.000 de lei
- 1,603 milioane de persoane încasau pensii între 1.001 și 2.000 de lei
- pensia medie brută a depășit în ianuarie, pentru prima dată, plafonul de 2.000 de lei (a fost de 2.003 lei)
- 1,9 milioane de persoane au încasat peste 2.000, adică pensia medie
****
