”Flexibilitatea Comisiei tinde spre zero în ceea ce privește jalonul pensiilor speciale, astfel încât coaliția trebuie să analizeze plusurile, minusurile și consecințele acestei reforme și să ia o decizie”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Coaliția de guvernare are și varianta unei decizii de renunțare la reforma pensiilor speciale, cu consecințele aferente, a explicat ministrul.
România nu ar fi primul stat mebru care abandonează jaloane din PNRR – Bulgaria a abandonat decarbonizarea și Lituania a renunțat la reformele fiscale, a mai spus miercuri Marcel Boloș.
”Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi ci că fiecare reformă trebuie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele. Acesta lucruri nu trebuie să fie pe umerii ministerelor sau a coordonatorilor de reformă e o decizie care trebuie luată în coaliţie, fiind un proiect de ţară”, a declarat miercuri Marcel Boloş.
Ministrul nu a prezentat consecințele pe care trebuie să le ia în considerare coaliția de guvernare în cazul în care optează pentru abandonarea reformei pensiilor și menținerea pensiilor speciale. Conform mecanismului, România pierde fondurile corespunzătoare acestui jalon, adică 700 de milioane de euro, sau întreaga sumă aferentă celei de-a treia tranșe – 3,2 miliarde de euro.
(Citește și: „Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”„)
Declarațiile ministrului Boloș:
”Noi putem avea proiectul aprobat şi să fie în vigoare această lege a pensiilor speciale, dar dacă Comisia, după ce trimitem cererea de plată numărul 3, încă va mai avea observaţii, este posibil să avem modificări ale acestei legi privind pensile speciale. Nu contează de câte ori modificăm şi ajustăm aceste decizii, trebuie să fim înţelepţi şi să ne uităm la finalitatea acestor decizii, şi în cazul de faţă discutăm de bugete importante de bani pentru investiţii. În acelaşi timp, trebuie asumată decizia, cu toate consecinţele ei”.
Conţinutul jalonului privind pensiile speciale este unul foarte greu, care presupune reforme radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale:
”De aici trebuie să pornim, sunt cele două criterii, primul este cel legat de sustenabilitate, un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung, aceasta este cerinţa de bază numărul unu. Mai avem cerinţa numărul doi care este legată de contributivitate şi aici din nou trebuie să avem fundamentat riguros, pentru că avem două sisteme publice, de pensii general şi de pensii speciale. Aici, între cele două se face comparaţia şi trebuie să fim foarte atenţi la momentul în care vom trimite proiectul de lege pentru că, dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi cel special, şi vorbesc aici de procentele care se aplică la bazele de calcul pentru a se stabili în final cuantumul pensiilor speciale, aici va trebui să dăm explicaţii Comisiei de ce, dacă dorm şi insistăm să avem procente diferite pentru cele două sisteme”.
Întrebat dacă am putea pierde aceşti bani, ministrul a arătat că ”decizia aceasta este la nivelul Guvernului şi a coaliţiei”: ”Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită şi va cosidera că jalonul nu e dus la bun sfârşit şi trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat. Este foarte simplu de luat această decizie însă consecinţele trebuie asumate, dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice de importanţă naţională, fie că vorbim de apărare naţională, ordine publică, de Ministerul Public. Aceste decizii produc consecinţe şi nimeni nu le poate asuma decât coaliţia şi Guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie şi care ar fi propunerile care vin de la ministere”.
Marcel Boloş a menţionat că, ”dacă iei decizia de reformare radică a sistemului de pensii speciale, atunci trebuie în egală măsură asumată şi consecinţa aceasta a migrării forţei de muncă sau a destabilizării acestor mari servicii publice de care România are nevoie”.
