fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Raport Consiliul Concurenţei / Evoluţia concurenţei în în 2014 – pe sectoare cheie: bănci, energie, telecom, asigurări

de Victor Bratu 27.11.2014

Consiliul Concurenţei consideră că ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi în curând pragul acceptat de suportabilitate, de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării.

Mesajul este conţinut de un raport al Consiliul Concurenţei, dat publicităţii joi. Raportul instituţiei pentru anul 2014 analizează evoluţia concurenţei în câteva domenii considerate sectoare-cheie ale economiei româneşti. Au fost analizate sectoarele bancar, al asigurărilor de viaţă, telecom şi energie, cu observaţii pentru fiecare în parte.

Ajutor de stat în domeniile producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării de energie termică

Principalele probleme identificate în funcţionarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din România:

  • Sectorul energiei termice este în responsabilitatea a cinci instituţii centrale ce nu îşi coordonează optim strategiile şi obiectivele în domeniul energiei termice, cu următorele consecinţe ce reprezintă un tablou succint al stării acestui sector:
  • Dificultăţi de natură tehnică- dezechilibre majore între cerere şi ofertă, excedent de producţie, pierderi tehnologice, lipsa investiţiilor în retehnologizare.
  • Dificultăţi de natură economică- tarife în creştere şi sub costul de producţie, subvenţionare ridicată, pierderi financiare pentru operatorii din sistem, acumulare de datorii către furnizorii de combustibili, lipsa surselor de finanţare, concurenţa din partea surselor alternative de încălzire.
  • Dificultăţi de natură socială- creşterea facturii la încălzire, reducerea gradului de suportabilitate a populaţiei, reducerea numărului de ajutoare sociale.
  • Dificultăţi de natură administrativă/instituţională- lipsa experienţei autorităţilor locale în gestionarea alimentării cu energie termică, management defectuos, coordonare defectuoasă a celor două autorităţi de reglementare (ANRSC nu are competenţe în a se implica în gestionarea problemelor la nivel local, ANRE s-a concentrat, în principal, pe sectorul energiei electrice).

Consiliul Concurenţei a constatat că producătorii susţin că unele pierderi sunt datorate şi sistemului reglementat al preţurilor, în sensul că autorităţile recunosc, la momentul fundamentării preţurilor, un anumit nivel al cheltuielilor, mai mic decât cheltuielile reale de producţie şi autorităţile acceptă să majoreze preţurile mai târziu decât momentul creşterii justificate a cheltuielilor (în special creşterea preţului la combustibil), decalajele intervenite reflectându-se în pierderi.

Pentru a evita riscul de neplată a facturilor de către populaţie administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice.

Această subvenţionare reprezintă o povară asupra bugetului general consolidat estimată la aproape jumătate de miliard de euro anual, sumă care finanţează de fapt ineficienţa operatorilor din sistem. În pofida volumului relativ ridicat al subvenţiilor, un număr semnificativ de operatori de pe această piaţă au un grad ridicat de îndatorare.

Concluzia instituţiei: Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale

Recomandări:

  • modernizarea instalațiilor de transport și distribuție este esențială și obligatorie pentru reducerea pierderilor tehnologice pe rețelele de transport și distribuție
  • legislația privind asociațiile de proprietari/locatari este neadaptată condițiilor reale, acestea au personalitate juridică, dar nu au patrimoniu și astfel nu se pot recupera debitele neachitate, condițiile gestionării asociațiilor nu sunt corelate cu prevederile legale și acestea nu pot fi verificate de organe abilitate în control financiar
  • acțiunile în instanță împotriva debitorilor sunt greoaie, cu multe termene de judecată și sentințe diferite pe spețe similare, cu cheltuieli mari, iar executarea este foarte dificilă, sumele neputând fi recuperate în totalitate.

Despre sectorul asigurărilor de viaţă

Analiza Consiliului Concurenței privind asigurările de viață din România “arată în mod clar declinul recent al acestui sector economic, scăderea fiind evidentă atunci când valoarea primelor subscrise pentru aceste asigurări este exprimată în termeni reali (ajustată cu inflația)”. Nivelul redus de dezvoltare a sectorului asigurărilor de viață din România apare și mai pregnant atunci când sunt efectuate comparații internaționale, din acest punct de vedere România situându-se în urma țărilor din regiune.

CLICK pentru mărire

Potrivit raportului, autoritatea de concurență “remarcă tendința recentă de concentrare a pieței asigurărilor de viață, concentrarea fiind dublată de o aparentă înăsprire a condițiilor de acces pe piață”.

Drept consecință, îngrijorările Consiliului Concurenței sunt legate de o relativă deplasare a sectorului asigurărilor de viață din România către modelul pieței cu structură de oligopol, cu toate riscurile concurențiale pe care această apropiere le presupune. Dat fiind că tendința de concentrare a pieței are loc pe fondul creșterii puterii de piață a unui anumit asigurator, autoritatea de concurență va trebui să monitorizeze cu atenție acest sector economic.

Despre sectorul bancar

Analiza comparativă a evoluţiei dobânzilor cu situaţia comisioanelor pentru serviciile bancare ce acoperă cel mai mare număr de clienţi, indică o putere de piaţă net superioară a băncilor în raport cu clienţii posesori de carduri de debit şi un grad relativ redus de concurenţă generat de nivelul uniform al comisioanelor.

Potrivit Consiliului Concurenţei, o cauză importantă a acestei situaţii este reprezentată de barierele ridicate pentru consumatori în privinţa schimbării furnizorului (switching costs) de servicii bancare (în special cardurile de debit).

În acest context, iniţiativele care vizează creşterea caracterului pro-competitiv al reglementărilor, mai ales prin eliminarea barierelor în calea schimbării furnizorului (cum ar fi portabilitatea conturilor bancare), prezintă o importanţă deosebită din perspectiva autorităţii naţionale de concurenţă.

Click pentru mărire

Un aspect important notat de raportul Consiliului Concurenţei: comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE. Graficul de mai sus arată că, în România, costurile aferente unui cont de plăţi depăşeşte media UE, diferenţa fiind de aproximativ 50 de euro.

Despre comunicaţii mobile

Cu toate că, din punct de vedere structural, industria telecomunicațiilor mobile este foarte apropiată de modelul de piață cu structură de oligopol, datorită numărului redus de întreprinderi active pe piață, implicit și un gradului ridicat de concentrare, a omogenității produselor și a barierelor la intrarea pe piață, există elemente importante de natură structurală, dar și comportamentală, care reprezintă surse semnificative de presiune concurențială. Principalii factori care contrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt: impactul semnificativ al concurentului rebel, expunerea pieței la inovație precum și activitățile intense de marketing și comunicare.

Click pentru mărire

Colaborarea dintre reglementatorul pieței, respectiv ANCOM, și autoritatea națională de concurență constituie un model de interacțiune cu efecte pozitive asupra concurenței, în general, și asupra consumatorilor, în particular. Această constatare este susținută și de analiza comparativă a industriei telecomunicațiilor mobile din România cu situația din celelalte state membre UE.

Descărcaţi AICI raportul Consiliului Concurenţei

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Primarul Timișoarei cere ca vaccinații să se poată deplasa liber după instituirea carantinei de noapte – s-ar încuraja imunizarea

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult

Stiri

Centrul de studii sino-ruse, proiect lansat de Institutul de Științe Politice al Academiei Române

Vladimir Ionescu

Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române a lansat joi, în cadrul ISPRI, Centrul de studii sino-ruse. Înainte… Mai mult

Stiri

City Insurance lasă în urmă pagube de 150 de mil. euro numai în străinătate. ASF evită explicațiile în Parlament

Razvan Diaconu

Pagubele lăsate în urmă de falimentul City Insurance ar putea depăși 150 de milioane de euro numai în străinătate, adică mai mult decât „factura” falimentului… Mai mult

Stiri

Maia Sandu, despre corupție de la tribuna ONU: „Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru spălarea de bani”

Razvan Diaconu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în discursul său de miercuri de la Adunarea Generală ONU, că „escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit… Mai mult

Europa

Fed va anunța în noiembrie reducerea programului QE. Dobânzile ar putea crește din 2022

Vladimir Ionescu

Rezerva Federală nu a modificat miercuri politica monetară din Statele Unite, dar a semnalat o intenție clară de a reduce din stimulentele monetare începând din… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi face responsabili de achizițiile de vaccinuri pe miniștrii sănătății. Legea zice altceva

Mariana Bechir

“Foști miniștri ai Sănătății vin cu tot felul dezinformări (…) Ce mi se pare mizerabil și revoltător este să asociezi persoana mea cu aceste dosare”… Mai mult

Stiri

România – deficit comercial excesiv, pe contrasens cu trendul european. Consecințe

Marin Pana

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 7 luni din 2021, potrivit… Mai mult