vineri

29 martie, 2024

Dicționar Economic

OLIGOPOL

joi, 16 ianuarie, 2014

structură (sistem) de piaţă în care un număr mic de firme mari asigură cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun, acesta fiind solicitat de numeroşi cumpărători (consumatori). Numărul de vânzători este suficient de mic, iar puterea economică a fiecăruia dintre ei este destul de mare pentru ca acţiunea (măsura) întreprinsă de fiecare firmă, luată separat, să aibă un impact semnificativ asupra condiţiilor generale de vânzare-cumpărare de pe piaţa bunului respectiv. Stabilitatea preţurilor fiind consi- derată o fortăreaţă ce trebuie apărată şi păstrată cât mai mult timp, firma oligopolistă are la îndemână alte arme eficace, care îi asigură mobilitatea necesară într-o economie modernă, dinamică, concurenţială. Asemenea arme sunt: schimbarea calităţii bunurilor existente; înnoirea produselor; modificarea ambalajelor, reclama comercială; manevrarea creditelor; acordurile privind împărţirea pieţelor. Indiferent dacă bunurile oferite sunt standardizate, omogene sau diferenţiate, firmele oligopoliste pot adopta unul dintre cele două comportamente posibile pe o asemenea piaţă: cooperant (cartel care maximizează profitul total, cartel care împarte piaţa); necooperant (oligopol asimetric – o firmă dominantă: oligopol cu cerere specifică şi cu preţ rigid). Piaţa de oligopol este o formă principală de piaţă cu con- curenţă imperfectă (v. Concurenţă, Preţ).



analize cursdeguvernare

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: