Companiile care sunt supuse unor riscuri în contextul agendei schimbărilor climatice generează 40% din valoarea adăugată brută din economia românească, reiese dintr-un raport prezentat marți de Florian Neagu (foto), director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).
”Aproape 40% din valoarea adăugată brută creată în țară este creată de firme care se află la risc în cadrul acestui proces, iar aceste firme dețin aproape 50% din activele din economia românească. Acest proces (tranziția verde, n.r.) are oportunități, dar trebuie să se manifeste în mod ordonat pentru a gestiona și provocările”, a declarat Florian Neagu în cadrul unei conferințe de presă.
Raportul a fost realizat de Grupului de lucru CNSM (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) pentru sprijinirea finanțării verzi din care au făcut parte specialiști ai BNR, dar și ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilor de credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil.
Proiectele verzi identificate de acești specialiști și care ar urma să fie implementate în următorii ani însumează circa 60 de miliarde de euro.
”Ca și comparație, 60 de miliarde de euro înseamnă toate investițiile făcute de guvern în ultimii opt ani. Este o oportunitate grozavă și pentru schimbarea structurală a economiei, dacă reușim să implementăm aceste proiecte, dar și pentru dezvoltarea sistemului financiar”, a declarat Florian Neagu, coordonatorul raportului.
(Citiți și:”Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice”)
El a avertizat că orice întârziere în ceea ce privește implementarea acestor proiecte riscă să afecteze efectele benefice asupra economiei în ansamblu.
”Dacă proiectele s-ar implementa din 2024 în loc de 2022, eficiența și efectele pozitive pentru economia românească se reduc semnificativ. S-ar reduce efectele pozitive asupra economiei cu mai bine de 33%”, a declarat specialistul BNR.
De aceea, a explicat el, dintre cele 16 recomandări înaintate în raportul amintit, 7 trebuie finalizate în acest an, iar încă patru până în ianuarie anul viitor. În următoarele șase luni, 70-75% din planul propus ar trebui implementat.
50% din expunerea băncilor este pe companii carbon-intesive
Specialiștii structurilor amintite au realizat și o serie de evaluări cu privire la potențialele riscuri ale procesului de decarbonizare, în special asupra sistemului financiar, analizând un scenariu în care taxa pe emisiile de dioxid de carbon ar ajunge la 75 de euro.
”Concluziile noastre arată că rentabilitatea activelor la nivelul economiei s-ar reduce de la +7 cât este în prezent la -5. Această cifră ascunde perdanți care ar obține o rentabilitate de aproape -20% și ar ascunde și câștigători ai acestei tranziții, rentabilitatea urcând spre 9-10%. Probabilitatea de nerambursare ar ajunge pentru firmele din sectoarele carbon-intesive la o valoare asemănătoare crizei din 2008”, a declarat Florian Neagu.
(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)
Ponderea expunerilor băncilor românești către firme din sectoare carbon-intensive este mare, în jur de 50% din portofoliul corporativ, sub media europeană de 60%.
O veste bună este însă că cele mai multe expuneri pe care băncile le au asupra firmelor din sectoarele carbon-intensive sunt pe termen scurt.
Ponderea activelor verzi în portofoliul băncilor românești e undeva la 3%, în timp ce media la nivel european e mai mult decât dublu, 7-8%.
”Băncile din România finanțează verde în special în sectorul imobiliar. Partea de industrie este mai puțin prezentă. Avem expuneri verzi importante pe credite imobiliare date populației și credite imobiliare date firmelor”, a mai precizat directorul BNR.
