Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată sau sancţiunile economice la adresa Rusiei ar afecta într-o mică măsură România, principala provocare fiind găsirea unei soluţii alternative la furnizarea de gaze ruseşti, dar impactul ar fi mult mai mare în cazul escaladării conflictului, estimează BCR.
„Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.
În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.
„Leul ar putea suferi un uşor recul, de 1-2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urâtă. Ieşirea investitorilor străini din plasamentele în obligaţiuni locale ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra leul punând graţie regimului de flotare controlată dacă se constată o creştere mare a volatilităţii. Preţul obligaţiunilor româneşti ar putea fi afectat pe termen scurt, însă mişcarea nu ar trebui să fie mai mare de 20-30 puncte de bază. Până în prezent nu a fost observată o asemenea mişcare. Faptul că România a devenit o piaţă emergentă dintr-una periferică pentru investiţiile în titluri cu venit fix şi poziţia macroeconomică solidă ar trebui să ofere suficiente motive de încredere”, se menţionează în raport.
Sursa citată analizează şi impactul asupra României al unui eventual embargo economic al Uniunii Europene asupra Rusiei, concuzionând că, într-un scenariu negativ, România se va confrunta cu mai multe riscuri, transmise atât direct cât şi indirect, prin câteva canale, precuum reducerea exporturilor, întreruperea furnizărilor de gaze naturale şi impactul asupra pieţei globale a mărfurilor (preţul petrolului).
Ponderea exporturilor româneşti către Rusia este în prezent de 2,8% în total exporturi (locul 9), în timp ce ponderea importurilor este de 4,1% (locul 6). Comerţul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an.
„Principalele produse exportate sunt echipamentele de transport (34%), unde credem că Dacia este principalul contributor, echipamente electrice (21%) şi produse chimice (14%). Pe partea de importuri, gazele naturale domină clasamentul de departe având o pondere de 88% în importurile României din Rusia. O posibilă oprire a furnizării gazelor naturale ar putea fi declanşată nu numai de un embargo comercial european asupra Rusiei ci şi de o decizie a Rusiei de oprire a furnizărilor către Ucraina datorită neplăţii unei facturi de 2 miliarde de dolari. Aceasta ar fi o repetare a scenariului din 2009 şi s-ar putea petrece mai rapid decât instituirea unui embargo european asupra Rusiei”, conform raportului.
BCR menţionează că circa 80% din consumul anual de gaze naturale al României este acoperit de producţia locală şi că cererea poate fi acoperită integral din resurse interne, în caz de nevoie. Păcura şi cărbunele pot substitui gazele naturale la producţia locală de electricitate.
Analiştii băncii concluzionează că impactul asupra României va fi destul de limitat datorită relaţiilor comerciale slab dezvoltate dintre România pe de o parte şi Rusia şi Ucraina de cealaltă parte.
„Industria auto ar putea fi afectată până într-un anumit punct (5% din exporturile acestei ramuri merg în Rusia), la fel şi industria echipamentelor electrice (care livrează în Rusia 6% din totalul exporturilor sale), dar nu în mod semnificativ. Securitatea energetică a României ar putea fi afectată destul de puţin pe termen scurt. Până la venirea iernii viitoare ar putea fi găsite soluţii alternative, de tipul cumulării de noi rezerve, folosirii resurselor alternative sau găsirea de noi furnizori. Totodată, România fiind percepută ca jucând într-o ligă economică diferită de cea a Ucrainei, o eventuală încetare de plăţi a Ucrainei ar putea avea un efect limitat asupra României. Bineînţeles, un război deschis între Rusia şi Ucraina ar schimba în mod dramatic întreaga situaţie”, estimează sursa citată.
Autorităţile ucrainene au renunţat, în noiembrie, să semneze un acord de asociere cu UE, aflat în pregătire de trei ani, declanşând o mişcare de contestare fără precedent care a condus la o baie de sânge, la Kiev. Peste 100 de persoane au fost ucise.
Viktor Ianukovici a părăsit Ucraina şi fost destituit din funcţia de preşedinte al ţării de către Parlament, de facto, la sfârşitul lui februarie. Ulterior a fost instalat un guvern interimar, iar Moscova a masat trupe militare în Peninsula Crimeea.
Parlamentul din Crimeea a votat în favoarea secesiunii regiunii din Ucraina şi aderării la Federaţia Rusă. Un referendum pe această temă a fost programat pentru 16 martie.
SUA şi UE au ameninţat Rusia cu sancţiuni economice şi diplomatice după intervenţia militară în Crimeea.
Urmărește-ne pe Google News
