Necesarul de investiții al zonelor urbane și peri-urbane din România se ridică la cel puțin 9,7 miliarde de euro, sumă care ar putea fi parțial finanțată din fonduri europene, reiese dintr-o analiză a Băncii Mondiale realizată cu ajutorul feedback-ului primit de la cetățeni, autorități locale și asociații de profil.
Aceste investiții ar sprijini atât dezvoltarea orașelor, dar ar trage în sus și regiunile din care fac parte, contribuind la reducerea decalajelor.
Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus ca fondul european de dezvoltare Regională (FEDR) să pună un accent mai puternic pe activitățile de Dezvoltare Urbană Durabilă (DUD), statele membre trebuind să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR dezvoltării integrate în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă).
Pentru a înțelege mai bine modelele de cooperare interjurisdicțională din Romania și a contribui la perfecționarea lor, precum și pentru a stabili dacă mai există cerere, Banca Mondială, împreună cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), și-a asumat un angajament unic al administrațiilor subnaționale și cetățenilor la începutul anului 2019, în vederea identificării unei liste de proiecte prioritare cu impact multijurisdicțional, destinate zonelor urbane ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ.
(Consultați AICI varianta integrală a raportului Băncii Mondiale)
Necesar identificat – 6,7 miliarde de euro pentru orașe și 3 miliarde pentru zonele peri-urbane
În urma consultărilor, Banca Mondială a identificat necesarul de finanțare pentru zonele urbane și peri-urbane și a realizat câteva scenarii privind posibile surse de finanțare.
Pentru perioada de programare 2021-2027, alocarea FEDR propusă pentru România va fi în jur de 17,3 miliarde de euro, estimează specialiștii BM în raport (suma se poate schimba în urma negocierilor pe bugetul UE, ajuns în Parlamentul European). Astfel, dacă România ar aloca valoarea minimă de 6% din FEDR pentru Dezvoltare Urbană Durabilă (DUD), suma totală ar ajunge la circa un miliard de euro.
Dacă se va aloca pentru DUD un procentaj de 11% din FEDR, cum s-a procedat în 2014-2020, suma totală se va ridica la 1,9 miliarde de euro. ”Pentru a sprijini însă pe deplin potențialul de creștere economică al zonelor urbane și a obține o distribuție generală mai echitabilă a fondurilor, ar fi de dorit o creștere a alocării la aproximativ 15% din FEDR, ceea ce ar face ca suma totală să se ridice la 2,6 miliarde de euro”, recomandă Banca Mondială.
”În absența unor zone urbane puternice, nu pot exista nici regiuni puternice. Orașele funcționează ca niște faruri, răspândind dezvoltarea în zonele din jur. Cu toate acestea, orașele puternice nu sunt suficiente. Pentru a asigura extinderea beneficiilor dezvoltării orașelor și către hinterlandul urban, este esențial să se conceapă și să se încurajeze cooperarea și dezvoltarea interjurisdicțională”, mai arată analiza Băncii Mondiale.
Din datele Băncii Mondiale reiese că alocările medii aferente DUD per zonă în exercițiul financiar 2014-2020 a fost semnificativ mai redusă pentru regiunile din România față de regiune. ”Zone urbane precum Wroclaw (Polonia), Brno (Republica Cehă), Gdansk sau Poznan (Polonia) beneficiază de alocări DUD de peste 200 milioane de euro– mult mai mult decât fondurile de 50 milioane de euro pe care le au la dispoziție orașe similare românești, precum Constanța, Brașov sau Cluj-Napoca”, se arată în raport.
Necesar total de investiții în România: 133,4 miliarde de euro
Necesarul de investiții al României, calculat de Banca Mondială prin corelarea planurilor și strategiilor de investiții, este de circa 133,4 miliarde de euro, pe lista proiectelor aflându-se lucrări de infrastructură (autostrăzi, drumuri, căi ferate, infrastructură portuară etc), apă și canalizare, izolare termică etc.
”Ca și alte țări, România are un deficit de finanțare semnificativ, de aproximativ 83 de miliarde EUR (a se vedea tabelul de mai jos), dacă se compară nevoile de investiții prevăzute în diversele strategii și planuri cu sursele de finanțare disponibile”, se precizează în raport.
Stabilirea modului de prioritizare a acestor nevoi extinse, având în vedere resursele limitate, este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice.
O strategie națională de dezvoltare cuprinzătoare poate oferi un cadru pentru contribuții bazate pe dovezi în procesele politice, stabilind totodată priorități politice care să ajute prioritizarea, transmit experții BM.
”În absența unor astfel de orientări privind politicile, stabilirea procentajului care ar trebui alocat orașelor și a tipurilor de investiții pentru care ar trebui alocat acesta este evaluată pe baza nevoii, a direcționării teritoriale și a capacității de absorbție”, avertizează ei.
