fbpx

La obiect

Creșterea costului orar al forţei de muncă încetinește și coboară mult sub avansul PIB și al productivității din industrie. Explicații

Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru din 2021 cu 6,69% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Producția industrială, în scădere lunară și doar la nivelul din urmă cu 4 ani. Problemele de structură

România a consemnat în iunie 2021 o scădere de -1% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). Acest rezultat a fost ușor defavorizat… Mai mult

14.09.2021

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

Raport asupra stabilității financiare: Două noi riscuri sistemice severe văzute de BNR

de Alexandra Pele , 29.6.2020

Reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar reprezintă două riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare din România, reiese din Raportul asupra Stabilității Financiare, publicat luni de Banca Națională a României (BNR). Raportul precedent, din decembrie 2019, nu identifica niciun risc sistemic sever, doar două riscuri ridicate.

”Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România: (i) creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv (ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar”, se precizează în documentul citat.

Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată și privesc (i) nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și (ii) accesul la finanțare a economiei reale.

  • Creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente

Piețele emergente au fost cele mai afectate și de fenomenele de tip flight to quality. Scăderile de prețuri au fost însoțite de majorarea rapidă a primelor de risc, ieșiri importante de capital și deprecieri ale monedelor.

Conform FMI, ieșirile de capital pentru lunile februarie-martie 2020 s-au ridicat la circa 100 miliarde dolari și sunt de 3 ori peste nivelul înregistrat în perioada similară aferentă Crizei Financiare Globale.

În aceste condiții, presiunile asupra piețelor emergente sunt mai mari, iar spațiul de manevră al politicilor mai limitat, avertizează specialiștii BNR.

  • Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar

Acoperirea necesarului de finanțare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocări ale anului 2020. Acest necesar s-a majorat cu 31 la sută față de anul anterior, ajungând la 119,8 miliarde lei, un maxim istoric în termeni absoluți.

Relativ la PIB, acesta se situează la aproximativ 11 la sută, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, însă sub maximul înregistrat în anul 2009 (16,6 la sută din PIB).

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal estimează o potențială majorare a necesarului de finanțare până la 144 miliarde lei, respectiv 14,3 la sută din PIB, având în vedere probabilitatea ridicată a materializării unei contracții a activității economice mai severe față de previziunile bugetare, subestimarea anumitor cheltuieli pentru programele de susținere a economiei, cât și posibilitatea încasării unor venituri fiscale sub nivelul prognozat.

  • Incertitudinea indusă de modificarea cadrului legislativ în care băncile își desfășoară activitatea

Riscurile asociate promovării unor inițiative legislative de completare a moratoriului public (venite în sprijinul debitorilor care se confruntă cu dificultăți cauzate de răspândirea pandemiei), dar fără derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar și cu o sferă largă de aplicare, pot majora hazardul moral și pot avea efecte negative majore asupra situației prudențiale și asupra capacității de creditare a instituțiilor de credit, precum și asupra accesului la finanțare al firmelor și populației, se punctează în raport.

Alte inițiative legislative adoptate în prima parte a anului 2020, cu impact asupra sectorului bancar, au vizat modificarea legii nr. 77/2016 privind darea în plată sau reglementarea unor plafoane asupra dobânzii anuale efective (DAE) pentru creditele persoanelor fizice.

  • Pericolul majorării ratei de nerambursare ai împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental

Impactul negativ asupra lichidității și solvabilității companiilor se poate translata și asupra sectorului bancar, prin majorarea ratelor de nerambursare, în condițiile în care:

– aproximativ 44 la sută din portofoliul corporativ de credite este reprezentat de firme care au valori subunitare ale lichidității generale,

– iar circa 42 la sută din împrumuturi sunt acordate companiilor care au un nivel mai ridicat de îndatorare (respectiv o pondere a datoriilor în active de peste 75 la sută).

În perioada următoare, este de așteptat ca efectele economice ale pandemiei COVID-19 să se răsfrângă și asupra poziției bilanțiere a sectorului populației, atât pe canalul avuției nete, ca urmare a deteriorării condițiilor de pe piața imobiliară și cea de capital, cât și din perspectiva diminuării veniturilor, avertizează banca centrală.

  • Accesul la finanțare a economiei reale

Este de așteptat ca băncile să își ajusteze planurile de creditare a economiei pentru a acomoda lichiditățile neîncasate la timp, dar și ca urmare a unei posibile diminuări a cererii de finanțare, se precizează în raport.

În primul trimestru al anului 2020, instituțiile de credit au raportat o înăsprire a standardelor de creditare, atât pentru împrumuturile acordate populației, cât și în cazul IMM și corporațiilor. Pentru următoarea perioadă, T2/2020, băncile estimează înăsprirea într-o oarecare măsură a standardelor de creditare pe segmentul populației și companiilor.

Cererea de credite din partea persoanelor fizice s-a diminuat în T1/2020, iar așteptările instituțiilor de credit pentru următorul trimestru semnalează un declin al cererii de împrumuturi atât în cazul creditelor destinate achiziției de locuințe și terenuri, cât și în cazul împrumuturilor de consum.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect pilot de creștere a competențelor digitale ale profesorilor de liceu, anunțat de Ionuț Sas, președinte AmCham Education TaskForce

Vladimir Ionescu

AmCham va lansa, în următoarele săptămâni, un proiect pilot de creștere a competențelor digitale adresat profesorilor de liceu. Inițiativa, explică Ionuț Sas (foto), președinte al… Mai mult

Just Business

Iulian Stanciu, eMAG: În economia viitorului, digitalul costă cel mai puțin și aduce cea mai mare valoare adăugată

Vladimir Ionescu

Economia digitală și competențele resursei umane sunt elementele-cheie pentru dezvoltarea României prin creșterea valorii adăugate, este de părere Iulian Stanciu, CEO eMAG. ”Economia digitală cred… Mai mult

Stiri

Răzvan Nicolescu: UE trebuie să pregătească 800.000 de specialiști în domeniul bateriilor, România nu poate rămâne pe dinafară

Adrian N Ionescu

Universitățile din România au șansa de a intra în infrastructura educațională europeană proiectată prin Academia Europeană a Bateriilor a Institutului European de Inovare și Tehnologie… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a PSD va fi votată pe 5 octombrie. USR PLUS acuză un nou abuz al PSD și PNL

Vladimir Ionescu

Moțiunea de cenzură depusă marți de PSD împotriva Guvernului Florin Cîțu va fi supusă la vot peste o săptămână – marți, 5 octombrie -, conform… Mai mult

Stiri

10.000 de lei amendă pentru organizatorii Congresului PNL pentru nerespectarea măsurilor anti-Covid. Cei care nu au purtat mască riscă amendă separată

Vladimir Ionescu

PNL a fost amendat de Poliția Capitalei cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor sanitare la congresul din weekend, în care premierul Florin Cîțu a… Mai mult

Stiri

Record de infectări zilnice cu Covid: 11.049 cazuri în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Un număr de 11.049 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore, conform  raportării de marți a Grupului… Mai mult

Stiri

Scumpirea energiei poate determina relocarea metalurgiei neferoaselor în afara UE

Iulian Soare

Scumpirea electricității i-ar putea determina  pe producătorii de metale din Europa să îşi transfere operaţiunile în alte regiuni. Totodată planurile UE privind reducerea emisiilor de… Mai mult