Raport AmCham: Progrese modeste la indicatorii de competitivitate

România nu a înregistrat avansuri semnificative în ceea ce privește competitivitatea, reiese dintr-un studiu realizat de AmCham care a evaluat evoluția unor indicatori care stau la baza rapoartelor de specialitate publicate de mai multe instituții internaționale în perioada 2011-2016. Din evoluția indicatorilor reiese că, per ansamblu, echilibrul între avantajele și dezavantajele competitive ale României a rămas neschimbat în ultimii șase ani.

”Dintre cei 40 de indicatori pozitionaţi fie ca avantaje competitive sau puncte neutre în 2014, 37 au rămas în aceeaşi categorie ca în 2011, în timp ce 3 indicatori s-au repoziţionat devenind avantaje competitive (fiind dezavantaje în 2011). Cele 43 de dezavantaje competitive înregistrate constau în 39 de indicatori care au fost, de asemenea, dezavantaje și în 2011 (în acest interval, aproximativ jumătate dintre ei au înregistrat performanţe mai bune decât media UE) şi în 4 indicatori care au devenit dezavantaje competitive (în 2011, ei reprezentau un avantaj competitiv)”, reiese din analiza AmCham.

”Sub presiunea schimbărilor globale complexe și accelerate, eforturile României de poziționare competitivă vor trebui amplificate și substanțiate strategic pentru o sincronizare mai eficientă cu evoluțiile geo-politice, economice și tehnologice internaționale”, notează Daniela Nemoianu, președinte AmCham România, în preambulul raportului.

Din indicatorii generali reiese că progrese notabile s-au înregistrat la forţa de muncă şi la PIB-ul pe cap de locuitor comparativ cu 2011. La cealaltă extremă a spectrului, cea mai crescută reducere nominală s-a înregistrat la investiţii străine directe (ISD). Având în vedere că România este cu mult în urmă faţă de nivelul mediu al UE la performanţe economice, la consum de energie şi corupţie, punctajul general arată că România prezintă încă dezavantaje semnificative.

”Tendinţa cea mai alarmantă se înregistrează la indicatorii demografici – statistica populaţiei aratã o diminuare constantă a populaţiei României din 1990 – numai în ultimii 10 ani scăderea a fost de aproximativ 7%”, reiese din studiu.

La fel ca şi în raportul din 2011, administraţia publică din România continuă să înregistreze un punctaj bun din punct de vedere al costurilor şi eficienţei, deşi acest rezultat este contrar opiniei generale a publicului. ”O parte din indicatorii de cost, la care România are performanţe bune, ascund de fapt aspectele referitoare la calitate, care sunt mai greu de evaluat”, se arată în raport.

O îmbunătăţire lăudabilă în ultimii trei ani a fost lupta generală împotriva corupţiei. Deşi progresul înregistrat nu este semnificativ, tendinţa este pozitivă, ceea ce reprezintă o schimbare salutată de comunitatea de afaceri care consideră corupţia drept unul dintre principalele obstacole în calea afacerilor în România, dupã cum indică sondajul realizat de AmCham în rândul directorilor executivi ai companiilor membre. Alte două mari obstacole pentru comunitatea de afaceri, respectiv stabilitatea politică şi statul de drept, încă aşteaptă îmbunătăţiri.

Infrastructura fizică este probabil subiectul cel mai larg dezbătut la nivel naţional din cadrul politicilor publice.

Sondajul realizat în rândul directorilor executivi de companii a arătat că lipsa infrastructurii se află între primele două poziţii pe lista obstacolelor în calea afacerilor. Această realitate este reflectată şi de indicatorii analizaţi, infrastructura în transporturi reprezentând cel mai mare dezavantaj pentru România atât faţă de ţările de referinţă, cât şi faţă de media UE.

Nivelul educaţional rămâne unul dintre punctele forte ale României, în special din perspectiva competenţelor lingvistice şi a ştiinţelor. Atât punctajele comparative, cât şi sondajul în rândul directorilor executivi realizat de Amcham au indicat că forţa de muncă reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje ale României.

”În consecinţă, exodul de inteligenţă este un fenomen larg răspândit şi ar trebui adoptate măsuri pentru a aborda această problemă, folosind, de exemplu, experienţa pozitivă din sectorul IT”, avertizează camera americană de comerț.

Mai mult, ponderea redusă de PIB alocată educaţiei (3,1% în România, comparativ cu 5,3% – media UE) ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sistemului de învăţământ de a deservi cu folos generaţia următoare.

Cu excepţia studenţilor de elită care sunt supuşi fenomenului de exod al inteligenţei, calitatea generală a pieţei muncii este afectată de nivelul mediu de educaţie a forţei de muncă active. Într-un domeniu apropiat, Cercetare şi Dezvoltare, România înregistrează un punctaj extrem de scăzut comparativ atât cu media UE, cât şi cu ţările de referinţă.

Indicatorii de politică fiscală şi monetară s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani, în condiţiile în care atât percepţia de risc a României (evaluată pe baza randamentului obligaţiunilor guvernamentale), cât şi ratele de dobândă şi inflaţia au avut o evoluţie pozitivă. Comparativ cu media UE, aceşti indicatori continuă să reprezinte totuşi un dezavantaj, atrag atenția investitorii americani.

Din perspectivă fiscală, România se află pe o poziţie mult mai bună decât media UE din punct de vedere al datoriei Guvernului şi deficitului bugetar. Cu toate acestea, reforma fiscală pusă în aplicare anul acesta se aşteaptă să exercite o presiune suplimentară asupra datoriei Guvernului şi deficitului bugetar.

Un nou pachet legislativ care reglementează achiziţiile publice urmează a fi armonizat cu Directivele UE şi implementat începând din aprilie 2016, contribuind la predictibilitatea României ca o destinaţie promiţătoare pentru noi investiţii.

În urma analizei efectuate pentru fiecare din cele 6 domenii de politici publice, AmCham a formulat o serie de recomandări care ar putea fi folosite ca punct de pornire de către factorii de decizie politică.

Indicatori generali

• Creşterea influxului de investiţii străine directe prin adoptarea unor stimulente pentru firmele şi investitorii străini, dezvoltarea unui organism guvernamental mai eficient şi mai vizibil concentrat asupra Investiţiilor Străine (ar putea fi reprodus modelul folosit în Republica Cehă) şi adoptarea măsurilor pentru a îmbunătăţi atât stabilitatea politică cât şi predictibilitatea în cadrul de reglementare al mediului de afaceri şi în sistemul juridic.
• Stimularea investiţiilor în industriile cheie exportatoare şi crearea unor pachete stimulative pentru investitorii locali şi străini pe baza implementării unor noi tehnologii, creării de noi locuri de muncă şi a unei capacităţi de export de mare valoare adăugată.
• Dezvoltarea infrastructurii fizice prin utilizarea finanţărilor UE alături de fondurile private prin parteneriate public-private şi/sau concesiuni şi consolidarea competitivităţii companiilor române pe pieţele locale şi străine.
• Adoptarea politicilor destinate stopării declinului demografic, cu accent pe stimularea creşterii ratei de fertilitate.
• Adoptarea măsurilor în vederea creşterii valorii adăugate pentru produsele agricole. Acest obiectiv poate fi realizat prin reducerea exportului de materii prime, creşterea producţiei locale folosindu-se materii prime agricole, creşterea investiţiilor destinate creării de capital etc.

Infrastructura fizică

• Implementarea Master Planului General de Transport (adoptat în 2015) raportat la un calendar fix şi punerea în aplicare a legislaţiei existente privind bugetarea multianuală pentru a finanţa marile proiecte şi a le integra în iniţiativele regionale de dezvoltare a afacerilor şi turismului.

• Reformarea procedurilor de atribuire prin care firmele private sunt contractate pentru proiecte, prin creşterea transparenţei procesului de atribuire şi respectarea noilor Directive în domeniul Achiziţiilor Publice.

• Reconstruirea/îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor de irigaţii pentru a folosi mai bine potenţialul agricol al României.

Politică fiscală și monetară

• Asigurarea coerenţei reformei fiscale deja adoptate şi identificarea soluţiilor pentru gestionarea deficitului fiscal, atât a celui efectiv cât şi a celui structural, prin îmbunătăţirea structurii şi eficienţei cheltuielilor publice, precum și prin creşterea ratei de colectare a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale.

• Adoptarea unei politici monetare care măsoară cu atenţie efectul estimat pe care reforma fiscală se aşteaptă să îl aibă asupra preţurilor de consum.

• Reforma profundă a administraţiei fiscale, modernizarea şi simplificarea sistemului de colectare a taxelor, reducerea evaziunii fiscale şi a formalităţilor fiscale împovărătoare pentru contribuabili.

Resurse umane

• Elaborarea şi aplicarea unui cadru de politici coerente pentru a susţine nivelul de trai şi creşterea demografică în România în contextul îmbătrânirii populaţiei ţării şi al impactului său asupra economiei reale şi sustenabilităţii financiare.

• Oferirea de stimulente pentru a reţine în ţară specialiştii experimentaţi şi pentru a inversa transferul de inteligenţă, după modelul din sectorul IT.

• Reforma în sistemul medical reprezintă o nevoie stringentă – atât din perspectiva retenţiei medicilor specialişti, cât şi a nevoii de creştere a nivelului şi eficienţei investiţiilor publice şi creării cadrului necesar investiţiilor private.

• Creşterea fondurilor alocate de guvern şi sectorul privat domeniului Cercetare & Dezvoltare şi adoptarea unor politici eficiente destinate îmbunătăţirii capacităţii inovatoare a ţării.

• Îmbunătăţirea calităţii pieţei muncii, de exemplu prin creşterea nivelului de educaţie al forţei de muncă active, creşterea calităţii sistemului de educaţie, pentru a reduce decalajul faţă de nevoile pieţei şi consolidarea legăturilor dintre universităţi, centre de cercetare şi companii prin adaptarea materiilor curriculare şi a obiectivelor de cercetare la cerinţele sectorului privat.

Administrație publică

• Sporirea transparenţei şi a responsabilităţii în administraţia publică şi în utilizarea fondurilor publice naţionale. Publicarea costurilor investiţiilor publice (inclusiv a valorilor ofertelor şi costurilor finale), analiza cost/beneficiu a fiecărei investiţii şi implementarea principiilor de guvernare corporativă OCDE pentru întreprinderile de stat, fie sub forma unui cod de conduită, fie sub formă de lege.

• Creşterea implementării serviciilor Internet online („e-Services”) la nivelul administraţiei în vederea sporirii eficienţei şi reducerii costurilor. În plus, informarea populaţiei asupra serviciilor online şi implementarea politicilor pentru a creşte capacitatea acestora de a le accesa.

• Creşterea competenţelor funcţionarilor publici în vederea îmbunătăţirii calităţii interacţiunii publicului cu serviciile autorităţilor guvernamentale prin perfecţionarea competenţelor angajaţilor actuali şi atragerea de talente prin sporirea stimulentelor