duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 martie, 2022

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat afirmă că proiectul platformei de combatere a fake-news va continua, indiferent de reacțiile publice de respingere a ceea ce ar putea deveni un instrument de cenzură.

Prezent alături de Arafat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, a vorbit de ”responsabilitatea instituțiilor statului de a informa corect opinia publică”.

”Responsabilitatea instituțiilor statului de a informa corect opinia publică” e o chestiune care preocupă în acest moment toate guvernele UE. Însă guvernele europene nu au constituit instrumente de cenzură, cum explicit dorește Raed Arafat, ci combat știrile false prin diseminarea de informații reale.


Platforma la care Raed Arafat și Dan Cărbunaru nu reușesc să renunțe este cea ”propusă de societatea civilă” săptămâna trecută: o platformă care ar urma să monitorizeze și, pe bază de algoritmi, să identifice site-urile de fake-news după câteva cuvinte suspecte. Primele cuvinte avansate și apoi retrase se referau la corupția sau incompetența guvernului.

Raed Arafat invocă directive europene inexistente

Raed Arafat a declarat luni, la Guvern, că monitorizarea şi răspunsul la ”anumite chestiuni inexacte, distorsionate şi în mod intenţionat dezinformatoare este o datorie a instituţiilor statului, existând şi directive europene în acest sens”.

UE a emis în ultima perioadă recomandări pentru combaterea fake-news, organizând chiar un organism care se ocupă cu corectarea rapidă a informațiilor false. Nu există îmsă indicații pentru guvernele UE de cenzura opinii defavorabile puterii.

Raed Arafat: ”Sunt unii care vor continua”

În discursul său de luni, Raed Arafat s-a referit mai exact la platforma pentru combaterea fake-news-urilor, precizând că o parte din ONG-urile implicate în proiect au decis să se retragă după scandalul public, dar ”sunt unii care vor continua”.


”Noi avem de gând, de această dată, când apar astfel de dezinformări şi atacuri, să răspundem la ele în mod transparent şi corect”, a spus Raed Arafat, precizân că dezinformarea este ”o armă”.

Problema: un robot va decide dacă asocierea unor covinte cu guvernu sau președintele este sau nu fake-news

Săptămâna trecută, Profit.ro a anunțat că „un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi fake news, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina”.

Scandalul public s-a declanșat în momentul în care s-au aflat detalii: combinațiile de cuvinte considerate ”dezinformare” și ”propaganda rusă” sunt cele care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul sau președintele cu cuvintele “corupție”, “incompetență”, “mizerie” sau “furtișag”.

Grupul de lucru ar urma să decidă eliminarea textelor considerate ”dezinformare”. Nu este clar în acest moment și nicio autoritate a statului nu a explicat până în prezent în baza cărei legi s-ar constitui acest organ de cenzură.

Pledoaria lui Raed Arafat

”Dezinformarea este o armă a altora în aceste momente. Noi trebuie să o combatem. Noi nu am trecut la închiderea unor portaluri, dar vedeţi în lume s-au luat unele măsuri, chiar de ţări democratice. (..) Dar o armă folosită în aceste momente, arma dezinformării şi manipulării, trebuie să aibă răspuns imediat ca să putem să oprim orice posibilitate de a impacta negativ societatea şi instituţiile care deservesc oamenii”, a spus Raed Arafat.

Dan Cărbunaru: Răspunsul autorităţilor nu este cenzură

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a precizat la rândul său că este rolul responsabilitatea instituţiilor publice din România să informeze corect opinia publică şi, eventual, să o facă în timp util. ”Răspunsul autorităţilor nu este cenzură”, a mai afirmat el.

”Pot să vă confirm că nu se ocupă Guvernul României cu stabilirea tipurilor de adevăruri care circulă în spaţiul public, însă este rolul Guvernului şi resonsabilitatea instituţiilor publice din România să informeze corect opinia publică şi eventual să o facă în timp util”, a spus Cărbunaru, într-un briefing de presă. 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

El a dat exemplul creşterii preţurilor la carburant sau aşa-zisa criză a uleiului sau ce se întâmplă în cazul aşa-ziselor crize de anumite tipuri de produse alimentare sau de altă natură.

Dan Cărbunaru nu a vorbit nimic despre expresiile considerate ”dezinformare” și ”propangandă rusă”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: