fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Radu Kubinschi / Economia românească la răscruce – Între contracția economică provocată de pandemie și oportunitățile oferite de sprijinul financiar al Uniunii Europene

de Radu Kubinschi , 27.11.2020

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929-1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie afectată și ea de acest impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri de valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia românească vulnerabilă la impactul COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, sunt printre cele mai serios lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus restricțiilor aferente pandemiei.

Economia românească înregistrează una dintre cele mai mari contracții din Europa, de 12,3% (conform Eurostat), fiind devansată doar de statele al căror PIB se bazează pe turism (Spania, Croația, Grecia, Ungaria, Portugalia, Franța, Italia).

Intervenția Uniunii Europene

Reacția Uniunii Europene a fost mai promptă și mai concertată ca niciodată pe ambele axe strategice: combaterea pandemiei de COVID-19 și a efectelor economice ale acesteia. Statele europene au atins un nivel semnificativ de solidaritate în intervențiile comune, chiar dacă acestea au fost considerate insuficiente și nu au cuprins toate ariile din perspectiva unora dintre cele mai afectate state membre – Spania, Italia etc.

Perioadele de criză economică și financiară au relevat că reducerea pierderilor și redresarea economică subsecventă crizei au depins în mod crucial de amploarea și de calitatea intervențiilor statului în economia reală. Paradigma investiției în infrastructuri publice și a austerității s-au dovedit mai degrabă pro-ciclice decât eficace pentru statele care au optat pentru o astfel de abordare. Mai mult, statele cu piețe financiare puternice, prin accesul practic nelimitat la resurse financiare și la costurile cele mai reduse, au putut, prin diferențialul favorabil de dobânzi, să asigure o dinamică și o rentabilitate mai bune pentru companiile naționale.

Intervenția UE a constat de fapt într-un set complex de acțiuni, definite din mai multe perspective. Astfel, primul set de măsuri a vizat relaxarea condițiilor de reglementare a competiției economice. Crizele recente ne-au învățat că statele care intervin rapid și masiv direct în economie (vezi bail-out-urile efectuate de administrația americană în 2008-2010) sunt câștigătoare. Relaxarea restricțiilor impuse acordării ajutoarelor de stat către companii prin Cadrul temporar de exceptare a permis un nivel de intervenționism financiar direct în economie tuturor statelor membre UE, ceea ce părea imposibil înainte de criză.

Un alt set de măsuri a vizat limitarea extinderii noului virus, prin pachetul SURE, menit să ofere asistență de urgență statelor membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste COVID-19, echipamente medicale specifice etc.

În mod analog, reglementatorul bancar european, EBA, a flexibilizat condițiile de lichiditate, solvabilitate și, într-o oarecare măsură, cerințele de raportare financiară. Mai mult, Banca Centrală Europeană a reușit consolidarea unui pachet de lichiditate de 1.300 de miliarde de euro pentru băncile naționale ale statelor membre UE.

NEXT GENERATION – Finanțarea Planului de Redresare și Reziliență (PRR)

Dar cel mai important mecanism de sprijin constituit la nivelul UE este Programul Next Generation (NEXTGEN), care rezidă în alocări de resurse financiare de magnitudini excepționale, ajungând la 1.850 de miliarde de euro, din care aproximativ 550 de miliarde sub formă nerambursabilă, iar diferența până la 1.850 de miliarde, sub formă de credite la o dobândă extrem de scăzută.

Întreaga asistență financiară consolidată la nivel european este alocată pentru perioada 2021-2027, așadar previziunile de redresare a economiei conturează o revenire pe termen mediu și lung. De asemenea, alocarea va finanța atât eforturile sanitare și medicale, cât și redresarea economică, dar cu respectarea condițiilor impuse de Green Deal.

Pentru România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu efectele pandemiei, mai ales având în vedere că țara noastră va beneficia de unele dintre cele mai consistente alocări – aproximativ 33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă și încă aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă rambursabilă.

Fructificarea la maximum a acestei oportunități pune însă în fața statului român și un set de provocări majore. Toate resursele financiare vor trebui programate judicios, obținând beneficii cât mai substanțiale din fiecare euro pus la dispoziție. Mai mult, atragerea fondurilor respective presupune o capacitate de co-finanțare și pre-finanțare din partea României, ceea ce, la rândul său, impune crearea spațiului bugetar necesar acestor cerințe. Cu alte cuvinte, în proiecția bugetului, statul român va trebui să identifice sursele necesare de lichidități pentru a atrage fondurile. Să nu uităm că, inclusiv pentru fondurile nerambursabile, statul beneficiar efectuează cheltuielile prevăzute, după care adresează cererile de rambursare Comisiei Europene pentru a-și recupera banii.

Pentru programarea ajutorului rambursabil, statul va trebui să investească în economia reală, adică în proiecte dezvoltate cu precădere de către operatorii economici, astfel încât acestea să genereze veniturile și mai ales lichiditățile de care tot statul are nevoie pentru rambursare.

Din această perspectivă, programarea ar trebui să vizeze trei axe principale de investiții, deplin armonizate cu contextul economic și financiar în care România se află:

  • – acoperirea cheltuielilor de combatere a efectelor negative asupra sănătății publice. Adică imensele cheltuieli cu testarea, carantina, tratarea pacienților, achiziția de medicamente, echipamente medicale etc. și cu remunerarea celor aflați în linia întâi a luptei cu virusul: medici, asistente, infirmiere, angajați SMURD, DSP etc. Principiul de alocare pentru aceste intervenții ar trebui să fie „cât este nevoie” pentru a salva viețile oamenilor;
  • – asigurarea stabilității consumului – analizele economice demonstrează că principalul factor de recesiune economică în România este contracția consumului, ca urmare a numărului mare de persoane disponibilizate și a scăderii puterii de cumpărare. Așadar, este imperios necesar ca statul să ia măsuri pentru a impulsiona consumul să redevină principalul motor de dezvoltare economică, și nu de recesiune;
  • – asigurarea continuității afacerilor, inclusiv prin finanțarea formării stocurilor de materii prime și materiale critice, care să asigure independența economiei pe viitor, în orice situație de criză. Intervenția directă prin finanțarea companiilor aflate în dificultate este cea mai importantă măsură a conservării în stare funcțională a lanțurilor de valoare pentru a evita prăbușirea acestora și efectul de cădere în spirală a economiei românești.

O ultimă remarcă: accesul la importantele oportunități oferite de pachetele europene financiare de sprijin nu prezumă eliminarea intervenției statului în economie din propriile resurse bugetare. Politicile aplicate de celelalte state membre UE sunt caracterizate de alocări de ample resurse financiare de sprijin, în procente de cel puțin două cifre din PIB–urile naționale (Germania asigură mai mult de 50% din totalul resurselor pentru ajutor de stat alocat de către toate statele membre UE). În aceste condiții, alocările bugetare românești de sub 10% din PIB, chiar complementate din Planul de Redresare și Reziliență, nu vor putea asigura recuperarea decalajului economic față de anul 2019 și în niciun caz a decalajului față de țările dezvoltate din spațiul comunitar.

*

Radu Kubinschi, Director Consultanță, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    29.11.2020, 1:18 pm

    Ca program de campanie electorala, PNRR – ul liberal este constructia in “viteza” si (mai mult SF) a unei proiectii anticriza ale unui partid care de trei decenii nu intelege nevoia unui “proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii si cu atit mai putin cum sa poata construi un astfel de produs de “economie aplicata”!
    1.Inconsistenta PNNR este devoalata prin numeroase atentionari (analitice) asupra necesitatii crearii resurselor financiare de coplata la cele 30 de miliarde de Euro nerambursabili, ce trebuie acoperite din resurse bugetare.
    Ideea altor 50 de miliarde de Euro drept credite, este de natura sa ne trezeasca din “iluzia posibilului creditarii”, cita vreme indatorarea ar conduce la starea de a vinde tara “pe bucati” (la fel ca Grecia) datorita incapacitatii de a le rambursa.
    Plaja economica productiva a Romaniei este mult prea redusa pentru a suporta o indatorare la 150 la suta din PIB, ceeace face ca PRR romanesc sa nu fie nici macar instrumentul programatic “partial adecvat” pentru repornirea si rezilienta economica postcovid.Cu atit mai putin pentru o “revolutie economica”!
    2.Constructia masiva de infrastructura de toate genurile este absolut necesara dupa trei decenii postdecembriste in care nu s-a realizat nimic in domeniu.
    Trebuie insa avut in vedere, ca o concentrare exclusiva pe componenta de INFRASTRUCTURA a dezvoltarii economice (desi benefica si stimulatoare a acestui proces), nu se AUTOSUSTINE financiar in conditiile deficitului bugetar (aflat deja) la 9 la suta (si a dezechilibrului masiv al balantei de plati externe), deoarece ea nu este producatoare de bunuri pentru export si valuta.
    Pentru ca statul roman sa dispuna de lichiditati necesare rambursarii creditelor si coplatii pentru obiective de infrastructura, unica solutie este crearea unui mediu economic si institutional functional si permisiv, capabil de atragerea masiva a capitalului financiar si industrial in constructia de active industriale de genul celei de “treia si a patra” revolutii industriale, cu valoare adaugata in crestere.
    Prima faza a procesului de reindustrializare este fara indoiala, al acoperirii nationale (integrale) cu industrii de montaj simplu si de piese ori agregate simple pentru marile industrii europene si mondiale, care deocamdata exista numai in citeva orase din Transilvania: Cluj, Timisoara, Arad, cu “difuzare” lenta catre localitati limitrofe acestora.
    Pe masura ce aceasta acoperire se realizeaza integral, creste capacitatea financiara, manageriala, scolara-universitara, etc. nationala de sustinere a iasirii din actuala Criza, prin dezvoltare industriale si generala.
    Cert este ca adoptarea de catre P.N.Liberal numai a unor masuri economice “fragmentate”, “secventiale” (ca digitalizarea) si a cirpelilor fiscale si legislative – nu pot asigura re-constructia industriala nationala – care este de fapt cerinta obiectiva si unica solutia economica de revenire generala Post-Covid.
    Acestea sint anuntate cu surle si trimbite electorale drept instrumente si tehnici cistigatoare, desi este vizibil ca la modul singular nici macar PRR nu poate fi realizat.
    Fara a fi combinat cu “proiectul de tara” care sa-l sustina financiar (si a carui parte componenta este alaturi de reindustrializare), PRR ramine o simpla strategie economica, care va absorbi mult prea putin din fondurile alocate, nu va aborda creditarea si n-are cum sa scoata Romania din starea economica caracteristica tarilor dezindustrializate!
    3.Numai un “proiect de tara” cu obiectivul re-industrializarii, avind capacitatea de a ORGANIZA DEZVOLTAREA si a aduce mediul economic si functionalitatea institutionala catre indicele 1, de la actualul indice (catastrofal 74) poate atrage masiv investitori industriali majori, pentru a construi numeroasele intreprinderi productive ce vor asigura anual 200 – 250 de mii de noi locuri de munca industriale.
    Numai astfel PRR devine sustenabil financiar si material, urmind ca P.N.Liberal sa evalueze si promoveze proiectul de tara, pe care l-am propus personal d-lui Ludovic Orban. la care n-am primit niciodata raspuins!
    4.In lipsa lui, P.N.Liberal lanseaza aceeasi iluzie a unui decolaj economic major, pa care o promitea guvernul Ponta in 2012 prin crearea a 200 de mii de noi locuri de munca anual, o crestere economica industriala anuala de 4 la suta prin investitii chineze si americane, etc., incheiata cu situatia economica si financiara dezastruoasa de azi a tarii!

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult