fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Radu Crăciun / Ne îndreptăm direct spre o scădere de rating și întoarcerea FMI

de Radu Crăciun , 27.3.2020

Oprirea brusca cu care se confrunta economia mondiala necesita o implicare masiva a guvernelor prin politici fiscale. Socul aparut, atat pe parte de cerere, cat si pe parte de oferta, face ca doar realocarea unor resurse bugetare sa nu fie suficienta. O serie de cheltuieli neplanficate sunt deja sau vor fi antamate. Veniturile bugetare vor fi afectate si ele de facilitatile fiscale acordate mediului de afaceri. In final, totul va duce la o crestere substantiala a deficitelor bugetare.

Faptul ca UE a renuntat temporar la aplicarea limitelor de deficit impuse de Pactul de stabilitate si crestere arata miza pe care o au in momentul de fata interventiile in forta ale guvernelor pentru a impiedica griparea totala a economiilor. Iar Romania nu poate fi o exceptie.

Alocarea de resurse bugetare in directia sprijinirii populatiei si economiei au inceput deja sa fie realizate si, cu siguranta, vor continua, ajungand conform estimarilor oficale pana la 3% din PIB. Avem insa o problema.

Deficitul bugetar al Romania era deja cel mai mare din UE, depasind 4%, inca de dinainte de izbucnirea coronavirusului. Politicile populiste precedente, facute pe ipoteza fundamentata prin “nu vine dom’le nicio criza, nu mai exagerati atat”, ne fac acum extrem de vulnerabili dintr-o perspectiva bugetara.

Iar vestea proasta este ca nici agentiile de rating si nici investitorii nu tin cont de justificarile perfect rationale pentru care deficitul bugetar va ajunge in noile conditii la valori apropiate de 5%. Cu cat deficitul oricarei tari va atinge cote din ce mai ridicate, profilul ei de risc va creste. Iar faptul ca UE permite deficite de peste 3% este irelevant pentru agentiile de rating. Ele vor fi obligate sa reflecte noul profil de risc al tarilor in rating-urile pe care le dau.

In acest sens, un articol recent din WSJ remarca riscul major cu care se confrunta companiile americane cu rating BBB-, adica la limita inferioara a investment grade (recomandat investitiilor), de a fi depunctate si a ateriza in categoria “junk”. Exact acesta este si riscul pentru Romania.

Rating-ul Romaniei de la S&P este tot BBB-, iar de la Moody’s Baa3, amandoua la limita inferioara a investment grade. Mai mult, in cazul S&P perspectiva este negativa, ceea ce sugereaza ca, in cazul lipsei unor corectii de politici economice, scaderea de rating e asigurata. Iar corectii pozitive nu au cum sa apara, ci doar negative si in valori mari, avand in vedere masurile exceptionale pe care guvernul e nevoit sa le ia.

Daca m-ati fi intrebat inainte epidemie, v-as fi raspuns ca o continuare a implementarii cresterii  pensiilor cu 40% ne va duce cu certitudine catre o scadere de rating si intrarea in categoria junk. Astazi, spun ca toate masurile fiscale destinate salvarii economiei, dar producatoare de deficite neplanificate, ne vor duce, cel mai probabil, la o retrogradare. Si atentionez asupra acestei situatii nu pentru ca am avea de ales, dar pentru a sti ce ne asteapta.

O retrogadare in categoia „junk” va duce la cresterea costurilor de finantare pentru Romania din cauza profilului de risc mai ridicat si a scaderii numarului de investitori institutionali care ar putea achizitiona obligatiuni cu un astfel de rating. In aceste conditii, presiunea pe buget s-ar amplifica si mai mult, cheltuielile cu dobanzile in crestere contribuind si ele la un deficit bugetar care probabil va ajunge in zona 5-6%.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare ”)

Va fi contextul care va obliga guvernul Romaniei sa se intoarca la FMI si la UE, asa cum a facut-o in 2008. O astfel de cofinantare ar furniza surse de finantare la un pret rezonabil pentru deficitul bugetar si va da un plus de credibilitate Romaniei.

Nu mai putin important, FMI va reprezenta din nou tapul ispasitor pentru masuri economice care vor pune capat iluziilor populiste hranite in ultimii ani.  In locul asumarii costurilor politice pentru decizii de corectie, care altminteri au perfect sens economic, precum amanarea cresterii pensiilor, micsorarea aparatului birocratic si scaderea cheltuielilor cu salariile in sectorul public, cei de la guvernare, indiferent de culoare politica, vor putea clama ca astfel de decizii sunt luate sub presiunea venita de la FMI.

In concluzie, drumul revenirii Romaniei din socul economic cu care se confrunta va atrage cel mai probabil scaderea rating-ului de tara inainte de sfarsitul lui 2020 si solicitarea ajutorului FMI dupa alegerile generale. Excesele trecutului ne vor bantui in viitorul apropiat.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensii

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    27.3.2020, 3:35 pm

    Viziunea autorului in registrul “modelului economic bugetar” PASIV este corecta si pedalind pe astfel de mecanisme situtia economica pos-tcriza va fi dezastruoasa,deoarece FMI NU are PROIECTE DE TARA care sa conduca la reconstructia industrialka a tarii!
    In cadrul unui alt model economic, PRO-ACTIV, construit de un proiect de tara (operational si existent) cu obiectivul reindustrializarii,sprijinul UE si FMI se va transforma in noi active industriale si locuri de munca.
    Pe linga dezastrul umanitar inerent unei pandemii, pentru Romania va exista avantajul intoarcerii a unei mase de emigranti economici datorita crizei,care numai dupa un an sau doi vor mai avea in Vest oportunitatile de angajare din anii trecuti.
    Astfel criza lipsei fortei de munca va dispare.
    De asemenea,invatatura de minte a UE de a nu mai localiza totul in zone indepartate,va conduce la localizarea industriala in Est,de care Romania va profita din plin, gratie proiectului de tara in discutie.Aflata la ananghie economica si financiara,Romania poate ca va trata altfel ca pina acum propunerile de evaluare si promovare a unui proiect de tara, pe care presedintele Romaniai si al PNLiberal le-au refuzat fara motivare pina acum.
    Aceste refuzuri fac ca Romania se se prezinte total nepregatita pentru situatia de criza de acum.

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Școala începe pe 14 septembrie, majoritatea localităților intră în scenariul verde. Organizarea se decide în plan local, în funcție de situația epidemiologică

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că anul școlar 2020-2021 va începe la termen, pe data de 14 septembrie, dar că forma de învățământ ca… Mai mult

Stiri

BCR revizuiește în creștere prognoza de PIB pe T2, după rezultatele bune din comerț

Alexandra Pele

BCR a revizuit în creștere prognoza de PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul unor rezultate mai bune în ceea ce… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 1,75 la 1,5% pe an. Evaluările băncii centrale

Vladimir Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,5% pe an de la nivelul anterior de 1,75% pe an,… Mai mult

Europa

Proiect Comisia Europeană: Ținta de energie regenerabilă pentru 2030 ar putea creşte de la 32% până la 50%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a pus în dezbatere publică două proiecte de revizuire a unor directive, privind energia regenerabilă respectiv eficiența energetică, pentru a grăbi aplicarea Pactului… Mai mult

Stiri

BRUA: Sindicatele din sectorul gazelor naturale se alătură patronatelor în susţinerea proiectului

Adrian N Ionescu

Federația Sindicatelor GAZ-Romania „dezaprobă” opiniile potrivit cărora gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) ar fi inutil, potrivit unui comunicat emis miercuri, şi se alătură astfel poziţiei Federaţiei Patronale… Mai mult

Stiri

Campanie de phishing cu e-mail-uri ce par a fi trimise de BCR şi Poşta Română – avertizare Bitdefender

Razvan Diaconu

Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender avertizează asupra unei campanii de e-mail-uri frauduloase ce par a fi trimise din partea unor entităţi cunoscute, precum… Mai mult

Stiri

Ar trebui să avem sub 1.000 de cazuri Covid pe zi pentru ca elevii să meargă toți la școală – director Sănătate Publică

Vladimir Ionescu

România ar trebui să înregistreze mai puțin de 1.000 de noi cazuri de coronavirus pe zi pentru ca anul școlar să înceapă cu elevii în… Mai mult