Traim noi provocari, pe care acum 10 ani nici nu le anticipam , iar evolutiile viitoare sunt si ele mai presus de imaginatia noastra. Iar bancile nu fac exceptie in conditiile in care automatizarea tranzactiilor financiare are din punct de vedere cantitativ un impact deosebit de semnificativ asupra resursei umane, practic spatiile imense de birouri folosite in trecut fiind acum dezafectate.
Dar mai exista o modificare, cel putin la fel de importanta: cea a structurii resursei umane care activeaza in banci.
Diferenta este socanta si oglindeste impactul pe care automatizarea tranzactiilor financiare o are din punct de vedere cantitativ asupra resursei umane, practic spatiile imense folosite in trecut fiind acum dezafectate. Dar mai exista o modificare, cel putin la fel de importanta: cea a structurii resursei umane care activeaza in banci.
Nu mai departe de anul trecut, cel mai mare administrator de fonduri din lume, Blackrock, a concediat 40 de angajati care activau in zona managementului activ de actiuni pentru a delega acest gen de activitati catre algoritmi si calculatoare. Cu alte cuvinte, Blackrock si-a pierdut increderea in capacitatea umana de a alege actiunile performante cu costuri rezonabile. O decizie care reflecta preocuparea pentru micsoararea costurilor de operare intr-un moment in care din ce in ce mai putin manageri de portofoliu se dovedesc capabili sa bata piata.
Schimbarea de paradigma face ca o banca precum Goldman Sachs sa il numeasca anul trecut ca Director financiar (CFO) pe Directorul responsabil cu tehnologia si informatia (CIO), Marty Chavez. Iar acesta nu pierde timpul, anuntand la mijlocul anului trecut dezvoltarea unei aplicatii numite Data Lake care are ca principal rol furnizarea catre client a unei interfete prietenoase si rapide care se va substitui brokerilor umani.
In acest context, Lloyd Blankfein, CEO al bancii americane Goldman Sachs, explica la inceputul anului trecut ca, in 2016, mai mult de o treime din analistii angajati de GS erau absolventi STEM (stiinte, tehnologie, inginerie si matematica). In total banca angaja 9.000 de specialisti in domeniul tehnologiei informatiei. Dar ceea ce este insa deosebit de important de remarcat e faptul ca, in contextul presiunii puse pe costuri, tendinta bancii americane este sa isi deplaseze centrul de greutate ale serviciilor IT spre doua hub-uri, Bangalore si Varsovia, unde se pregateste sa faca mii de angajari.
Explicatia lui Chavez ne arata clar viitorul in investment banking. “Imaginati-va ce s-ar fi intamplat daca Google ar fi ales o alta traiectorie. De fiecare data cand cineva cauta o informatie, sa fi pus mana pe telefon, sa sune la agentul de vanzari al lui Google, sa citeasca criteriile de cautare agentului Google, care apoi le tasteaza in masina de cautare Google de uz intern, obtine rezultatele, iar apoi citeste rezultatele la telefon”. “Nu aceasta este calea luata de Google. Din nefericire insa, aceasta descrie destul de bine modul in care opereaza Wall Street.”
Iar foamea marilor banci pentru IT-isti nu putea sa se opreasca in Polonia sau India. Ea a ajuns si in Romania. Un gigant bancar precum Deutche Bank a pus bazele unui centru de tehnologie in Bucuresti, in care isi propune sa angajeze peste 1000 de specialisti in IT. In paralel, un alt gigant bancar, JP Morgan, recruteaza studenti romani in IT pentru a participa la internship-uri la Londra, acoperind in procesul de selectie toate costurile cu transportul si cazarea studentilor intervievati, indiferent de tara din care provin. Pentru un internship de 2,5 luni al unor tineri care nu si-au luat licenta inca, un internship platit cu salarii generoase, menite sa le acopere cu prisosinta cheltuielile de cazare si intretinere in Londra.
Se duce o lupta la baioneta pentru competente digitale, care pune in inferioritate bancile din Romania, angrenate si ele in procese interne de automatizare si digitalizare, de natura a le scadea costurile de operare si nevoia de personal.
Bancile romanesti vor reusi sa isi asigure forta de munca necesara digitalizarii doar in masura in care vor reusi sa se reinventeze in relatia cu o forta de munca din ce in ce mai curtata si din ce in ce mai pretentioasa.
Nu va fi usor, avand in vedere cutumele la care bancile nu renuta usor si presiunea pe costuri cu care sunt in continuare confruntate
In concluzie, sa fii bancher devine o meserie din ce in ce mai riscanta pe piata muncii, incomparabil mai riscanta decat cea de specialist in IT. Acesta este barometrul schimbarilor pe care le traim si care vor continua.
Urmărește-ne pe Google News
