Dacă mai încep încă un articol lunar cu deficitul cred că-mi pierd toți cititorii de pe această platformă. Oricum partidele noastre au intrat în campanie și se pare că am cerut Comisiei Europene să ne păsuiască până în ianuarie 2025 cu planul de reducere.
Având în vedere că noua Comisie nu este în funcție și că urmează o serie lungă de audieri în Parlamentul European unde europarlamentarii PSD și PNL sunt în număr măricel, mă aștept să găsim înțelegere. Sigur că socoteala vine, dar puțin mai încolo.
Cea mai importantă știre de business a lunii septembrie este că Mario Draghi a publicat mult așteptatul său raport despre competitivitatea europeană și sunt multe de spus, mult mai multe decât pot eu îngrămădi în aceste rânduri. Câteva dintre propunerile raportului sunt foarte relevante în context românesc și voi trece în revistă câteva dintre ele.
Încep cu punctele cele mai solide ale raportului. Europa are nevoie de o strategie industrială coerentă pentru că nici SUA și nici China nu mai joacă după regulile comerțului liber. Din păcate. Vom plăti cu toții prețul acestei noi lumi, dar UE nu poate rămâne oarbă.
Draghi cere, cum a cerut și Letta, definitivarea Pieței Unice fără de care UE nu va putea concura cu SUA și China. Este un pas evident care se izbește de politicile naționale. Vedeți cazul Unicredit și Comerzbank.
Pe de o parte Lufthansa poate cumpăra ITA, dar invers nu se poate. Să facă politicienii germani apoplexie că îndrăznește o bancă italiană să se atingă de sistemul lor financiar. Și e doar un exemplu. Ai noștri dezvoltă și ei nervul național. Cum să faci Piață Unică și Uniune Bancară în acest condiții deși beneficiile ar fi vizibile foarte repede.
Draghi cere mai multă aliniere pe proiectele europene de interes comun (IPCEI). Da, nu se poate și Uniune puternică global și 27 de dansuri naționale. La fel și în politica de apărare unde zăpăceala este atât de mare încât Uniunea nu poate aproviziona suficient Ucraina deși are un PIB de 10 ori mai mare ca al Federației Ruse.
Mai spune Draghi să ne trezim la noua realitate în care UE nu mai poate fi puterea ”reglementatoare” a planetei. Meciul s-a schimbat. Regulile la fel. Întrebarea nu este dacă ideile lui Draghi sunt bune, ci dacă Europa va găsi înțelepciune politică să urmeze măcar un sfert dintre ele.
Citind acest raport cu ochiul românesc ce mi-a atras atenția?
- Energie și decarbonizare
Raportul Draghi subliniază necesitatea reducerii costurilor energiei pentru utilizatorii finali și accelerarea decarbonizării. Pentru România, cu potențialul său semnificativ în energia regenerabilă, propunerile de simplificare și accelerare a proceselor de autorizare pentru proiectele de energie verde sunt foarte relevante.
De asemenea, dezvoltarea unui cadru UE pentru contracte pe termen lung (PPA-uri și CfD-uri) poate oferi stabilitate investițiilor în sector. O propunere cheie este alocarea unei părți mai mari din veniturile ETS pentru industrii energointensive. Acest lucru poate ajuta sectoare importante ale economiei românești să facă tranziția către procese mai ecologice, menținându-și în același timp competitivitatea.
- Transformare digitală și inteligență artificială
Un plan de integrare pe verticală a AI în sectoare industriale cheie ar putea stimula industria IT românească mai ales că noi avem încă o bază industrială solidă. Propunerea de armonizare a regimurilor naționale de „AI Sandbox” pentru a permite experimentarea este o șansă pentru România de a deveni un hub pentru inovare în AI, atrăgând investiții și talent în acest domeniu de vârf. Când vine vorba de AI noi trebuie să ne alegem o nișă pe care să fim lideri, nu vom concura niciodată cu Microsoft sau Google. Putem fi lideri în utilizarea AI pentru procese industriale și cu ocazia asta să facem și saltul de valoare adăugată pe care îl tot căutăm.
- Competențe și educație
Programul de competențelor tehnologice propus la nivelul UE poate fi un instrument valoros pentru România în abordarea exodului de creiere și atragerea de talente. Introducerea unui sistem comun de certificare pentru competențele dobândite prin programe de formare ar putea crește mobilitatea forței de muncă și ar îmbunătăți recunoașterea calificărilor românești în UE. Pentru sectorul auto, vital pentru economia României, crearea unei academii de competențe pentru automotive ar putea asigura o forță de muncă bine pregătită pentru tranziția către mobilitatea electrică.
- Inovare și cercetare & dezvoltare
Propunerea de reformare și dublare a bugetului pentru următorul Program Cadru pentru cercetare și dezvoltare oferă o oportunitate pentru instituțiile de cercetare și companiile inovatoare din România dacă știm să profităm de ea. Universitățile românești ar putea să-și îmbunătățească poziția în clasamentele internaționale și să atragă cercetători de top din țări non-UE. Introducerea unui nou statut UE pentru companiile inovatoare ar putea facilita expansiunea transfrontalieră a start-up-urilor românești promițătoare.
- Materii prime critice
România, cu resursele sale semnificative de materii prime, ar putea beneficia substanțial de crearea unei platforme UE dedicate materiilor prime critice pentru agregarea cererii și achiziții comune. Aceasta ar putea revitaliza sectorul minier românesc și ar poziționa țara ca un furnizor cheie pentru industria europeană. Dezvoltarea unei adevărate Piețe Unice pentru deșeuri și circularitate oferă, de asemenea, oportunități pentru România de a-și dezvolta industria de reciclare și de a crea locuri de muncă în economia circulară.
- Industria de apărare
Dezvoltarea unei politici industriale de apărare UE pe termen mediu și creșterea agregării cererii pentru active de apărare între grupuri de state membre sunt oportunități pentru industria de apărare românească, în contextul creșterii cheltuielilor de această natură. România ar trebui să se poziționeze strategic pentru a beneficia de aceste inițiative și pentru a-și integra mai bine industria de apărare în lanțurile de aprovizionare europene.
- Guvernanță și reglementare
Propunerile de simplificare a reglementărilor UE, inclusiv numirea unui nou Vicepreședinte al Comisiei pentru Simplificare și adoptarea unei metodologii unice pentru a cuantifica costul noii legislații, pot reduce semnificativ povara administrativă pentru companiile românești. Implementarea completă a reducerii cu 25% a obligațiilor de raportare și angajamentul pentru o reducere suplimentară de până la 50% pentru IMM-uri ar putea avea un impact pozitiv major asupra mediului de afaceri românesc.
Ce nu-mi place la raportul Draghi? Deși vorbește despre reducerea reglementărilor și importanța investițiilor private cred că este departe de semnalul de trezire de care avea nevoie Europa. Chiar și în raportul Draghi cele mai multe soluții trebuie să vină de la Comisia Europeană.
Mi-aș dori să înțelegem că fără o revigorare a inițiativei private și a spiritului antreprenorial, a dorinței de a concura și de a ne asuma riscuri (toate înțelese în contextul istoriei și culturii europene, nu cer să devenim americani sau chinezi) Europa nu-și va regăsi echilibrul și forța. Draghi dă o direcție în mod cert corectă, fără a identifica concret de unde să vină și energia de a împinge lucrurile înainte.
(Radu Burnete e directorul executiv al Confederației Patronale Concordia)
***
Urmărește-ne pe Google News
