miercuri

27 martie, 2024

16 martie, 2014

Oligarhii ruşi şi ucraineni au devenit tot mai îngrijoraţi în ultima perioadă, când impunerea sancţiunilor Occidentului devine tot mai probabilă.

Listele negre întocmite de europeni şi americani pe care se află numele ucrainenilor şi ruşilor considerați vinovaţi de conflictul dintre Rusia şi Ucraina şi de situaţia de dinainte de căderea lui Viktor Ianukovici, cât şi arestarea – la Viena, la solicitarea Statelor Unite – a unuia dintre magnaţii ucraineni cu puternice legături cu Rusia, îi fac pe aceştia să încerce să îl convingă pe Vladimir Putin că inflexibilitatea lui va fi scump plătită.

Oligarhii joacă un rol important în viaţa politică din Ucraina şi Rusia – o demonstrează nu numai finanţarea şi sprijinirea liderului de la Kremlin, ci şi folosirea lor de către noul guvern de la Kiev. Sunt intrinsec legaţi de aceasta, iar în momentul în care viaţa politică le pune în pericol afacerile şi bogăţia, nu pot rămâne indiferenţi.


Perspectiva – care ar putea deveni realitate luni, după reuniunea miniştrilor de Externe din UE – de a nu mai avea acces în Occident şi la activele lor din Europa şi de peste Atlantic, nu este deloc confortabilă. În mod evident impunerea de sancţiuni va fi coordonată şi simultană în UE si SUA, dar şi în alte ţări precum Elveţia sau Canada.

Tactica occidentului dă, deocamdată, rezultate parţiale

Statele Unite au considerat, la fel ca în Ucraina, că atunci când interesele magnaţilor sunt afectate, atunci ei vor transfera presiunea asupra liderilor şi îi vor determina să acţioneze în sensul dorit. Partial, strategii americani au avut dreptate: oligarhii din Ucraina l-au abandonat pe Viktor Ianukovici, iar cei din Rusia au evaluat, în discuţii cu autorităţile de la Moscova, impactul eventualelor sancţiuni.

Dacă însă ele vor avea efectul scontat – adică dacă îl vor determina pe preşedintele Putin să se retragă din Crimeea şi să nu încurajeze în niciun fel secesiunea Ucrainei, rămâne de văzut. Potrivit Wall Street Journal, liderul de la Kremlin pare indiferent la temerile magnaţilor ruşi.

„Toată lumea este îngrijorată de sancţiuni, dar nu există nicio cale de a transmite această temere celui care ia deciziile, întrucât este înconjurat de loialişti”, a declarat un oficial guvernamental rus, citat de publicaţia amintită.


Sursele Wall Street Journal afirmă că cei din anturajul lui Vladimir Putin sunt convinşi că au o oportunitate istorică de a redobândi Crimeea, teritoriu cedat de URSS Ucrainei în 1954, şi consideră costurile economice ca fiind mai puţin importante.

Cei mai importanţi oameni de afaceri din Rusia se află „în contact permanent cu guvernul”, spune un purtător de cuvânt de la Kremlin, pentru evaluarea situaţiei după impunerea sancţiunilor, însă preşedintele nu s-a întâlnit cu niciunul dintre ei.

Oligarhii au pierdut deja o avere

Spre deosebire de rusii obişnuiţi, care apreciază abordarea preşedintelui Putin – rata sa de popularitate este 71,6%, la maximul ultimilor trei ani, graţie crizei din Ucraina – oligarhii sunt mult mai puţin entuziasmaţi.

Ei au pierdut deja o avere. În prima zi de tranzacţionare de după invazia din Crimeea, bursa din Rusia a scăzut cu 13 procente, ştergând pur şi simplu miliarde de dolari din averile acestor oameni de afaceri. Acţiunile Gazprom, gigantul energetic de stat, care a îmbogăţit clasa conducătoare de la Moscova, au urma trendul general şi au scăzut şi ele cu 13%.

Rubla a fost atât de afectată încât Banca Centrală Rusă a ridicat rate de dobândă cu 1,5%. Pentru a ţine rubla pe linia de plutire, instituţia financiară a stabilit un nou record al intervenţiilor sale pe piaţa internă, în 3 martie, când a vândut 11,3 miliarde de dolari.

O analiză citată de publicaţia americană Fiscal Times arată că, faţă de anul 2008, când se afla la cel mai bun nivel, piaţa rusă a scăzut cu 59 de procente. Ceea ce se traduce într-o pierdere mare de avuţie, iar decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina a agravat lucrurile.

„Am întâlnit vreo 10 persoane din topul Forbes în ultimele zile. Erau cam palide şi nu înţeleg nimic. Pentru că ei vor duce toată povara viitoare”, a spus unul dintre bankerii proeminenţi ruşi, Alexander Lebedev, pentru New York Times.

Cu atât mai mult cu cât ştiu despre ce este vorba, au mai trecut prin aceeaşi situaţie în 2008, când rusia a invadat Georgia. Atunci bursa rusă a atins cel mai jos nivel din ultimii doi ani.

În plus, oligarhii sunt sub presiune şi pentru că economia Rusiei se bazează într-o foarte mare măsură pe exportul de energie. Centrul Naţional pentru Analiză Politică arată că aproape jumătate din bugetul Rusiei de anul trecut privine din afacerile cu energie. Energia reprezintă, de asemenea, 30% din PIB-l Rusiei şi a avut o pondere de de 50% în creşterea PIB-ului, începând cu anul 2000.

Vladimir Putin şi al său călcâi al lui Ahile

Sancţiunile despre care se vorbeşte, combinate cu faptul că economia rusă se bazează atât de mult pe energie pot constitui călcâiul lui Ahile în cazul lui Vladimir Putin, consideră analiştii americani. Bogăţia rusă este cea mai concentrată din întreaga lume: într-o ţară de mai mult de 140 de milioane de oameni, doar 110 dintre ei controlează 35%. Iar majoritatea dintre ei au făcut averile din afacerile cu energie.

Dacă oligarhii sunt nefericiţi şi temători, Vladimit Putin ar trebuisă îşi schimbe atitudinea, evaluează analiştii. Chiar dacă i-a construit un profil puternic şi pare aproape intangibil, liderul de la Kremlin ar „juca” precum dictează interesele acestora.

Între ei este o simbioză perfectă: oligarhii rămaşi în Rusia i-ar fi fideli preşedintelui. El i-a ajutat să se îmbogăţească, banii lor îl ajută să pară puternic. Mare parte din cele 50 de milioane de dolari, cât au fost costurile Olimpiadei de la Soci, au fost contribuţia acestora.

Acum ei sunt cureaua de transmisie a presiunii occidentalilor asupra liderului de la Kremlin.

Oligarhii ruşi, prieteni şi opozanţi ai preşedintelui Putin

Alişer Usmanov

Este cel mai bogat om din Rusia şi al 40-lea din întreaga lume. Cu afaceri iniţial în metalurgie, acum business-ul său include telecomunicaţii, media şi sport. Anul trecut a investit în jur de 100 de milioane de dolari în acţiuni Apple. Este un fost campion la scrimă şi a petrecut 6 ani într-o închisoare uzbecă, sub acuzaţiile de fraudă şi şantaj, în perioada comunistă, dar mai apoi a fost în cele din urmă reabilitat de o curte sovietică. Este apropiat de preşedintele Vladimir Putin şi a primit anul trecut cea mai înaltă distincţie a Federaţiei ruse, medalia pentru servicii aduse statului.

Oleg Deripaska

Oleg Deripaska a cheltuit un miliard de dolari pentru a finanţa Jocurile Olimpice de la Soci şi este cunoscut pentru construirea unui adăpost pentru câini pentru a-i salva pe o parte dintre câinii vagabonzi din Soci. Acest proiect l-a costat 15.000 de dolari. În 2009, revista Forbes îl situal pe locul 9 între bogaţii planetei, ca un an mai târziu să se regăsească pe locul 164. Scăderea dramatică a fost din cauza crizei economice care a lovit puternic piaţa aluminiului, Oleg Deripaska având afacerile în acest domeniu. Deţine cel mai mare producător de aluminiu din lume şi cel mai mare producator de nichel din lume. În ciuda acestor pierderi, averea lui este încă de 6,5 miliarde de dolari. Oleg Deripaska a avut afaceri şi în România: a deţinut o fabrică de aluminiu la Oradea, care ar fi trebuit să fiu furnizorul fabricii sale de avioane din Rusia, dar acum este închisă.

Mihail Prokorov

Mihail Prokorov este un miliardar mai excentric: este proprietarul echipei americane de baschet Brooklyn Nets, a interpretat rapp la televiziunea rusă şi a făcut acrobaţii cu skijet-ul. Ba chiar l-a criticat public pe Vladimir Putin. Mihail Prokorov a devenit bogat graţie afacerilor sale în metalurgie şi are acum aspiraţii politice. A candidat ca independent împotriva lui Vladimir Putin, în alegerile prezidenţiale din 2012 şi construieşte acum un partid numit Platforma Civică cu scopul de a concura împotriva „Rusiei Unite”, partidul preşedintelui. Faptul că a obţinut doar 9% din voturi la alegeri nu îl descurajează.

Roman Abramovici

Magnat în industria petrolului, fost guvernator şi proprietarul celui mai mare yaht din lume, dar şi al clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai liderului de la Kremlin. Potrivit Forbes, este pe locul 137 în topul bogaţilor lumii, cu 9 miliarde de dolari. Un moment controversat al biografiei lui a fost ruperea relaţiilor cu fostul său partener de afaceri şi creator al lui Vladimir Putin, Boris Berezovski. Acesta şi-a pus capăt zilelor după ce a pierdut procesul – care l-a costat 5 miliarde de dolari – în faţa lui Abramovici.

Leonid Mikelson

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Leonid Mikelson şi-a vândut automobilul pentru a avea bani să participe la primele privatizări din fostul spaţiu sovietic. Acum este preşedintele unuia dintre cei mai mari producători de gaz din Rusia, iar averea sa este estimată la 15,6 miliarde de dolari. Este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de artă din lume, iar fundaţia sa, care promovează arta rusă, va fi mostenită de fiica lui, Victoria, acum studentă la arte în New York.

Mihail Hodorkovsky

Este cel mai cunoscut dintre oligarhii rusi, numai că, în acest moment, nu mai poate fi catalogat ca atare. Averea sa este de „doar” 170 de milioane de dolari. Mihail Hodorkovski a fost, la un moment dat, cel mai bogat om din Rusia, dar după ce a susţinut opoziţia, a trebuit să facă faţă mai multor acuzaţii, iar procesele sale au fost considerate modalitatea lui Vladimir Putin de a-l scoate din joc pe miliardarul incomod. A petrecut 10 ani în închisoare şi a fost eliberat în luna decembrie a anului trecut, înainte de olimpiada de la Soci. Plecat imediat în Germania, fostul magnat rus, a spus că nu se va mai implica în politica rusă, dar în 10 martie s-a adresat manigestanţilor din Kiev, care protestau faţă de ocupaţia rusă din Crimeea.

Oligarhii ucraineni, cheia unităţii Ucrainei

Olugarhii au fost punctul sensibil al regimului Ianukovici: atunci când interesele lor au fost ameninţate, când ameninţările Occidentului au prins contur, l-au abandonat pe liderul de la Kiev.

Ei ar putea fi acum cheie pentru unitatea Ucrainei, mai ales că noul guvern ucrainean i-a implicat în administraţie. Cu bogăţiile lor, influenţa şi interesul de a împiedica alte conflicte – care le-ar afecta afacerile – magnaţii pot fi soluţia păstrării controlului Ucranei asupra regiunilor estice, cu populaţie pro-rusă, unde activiştii militează pentru secesiune. Ei sunt importanţi şi în relaţia cu Moscova.

Unul dintre cei mai bogaţi ucraineni, Serghei Taruţa, a fost numit guvernator al Doneţkului. El l-a acuzat pe Vladimir Putin că a trimis provocatori în Ucraina pentru a crea haosul şi a căuta astfel pretext pentru intervenţia armată.

În ultimii 20 de ani, el a personificat relaţia strânsă care există între economiile ucraineană şi rusă. Conduce una dintre cele mai mari fabrici de oţel din Europa, în parteneriat cu acţionari ruşi.

Vladimir Putin a criticat numirea lui Serghei Taruţa în calitate de guvernator al Doneţkului,şi pe cea a lui Igor Kolomoisky ca guvernator al Dniepropetrovsk. Împreună cu Ghenadi Kernes – noul primar al Harkovului – au umplut vidul de putere în urma plecării lui Viktor Ianukovici. „Au numit nişte oligarhi, nişte miliardari ca guvernatori ai regiunilor estice. Normal, lumea nu va accepta asta”, a spus cu dispreţ liderul de la Kremlin.

Numai că strategia noii administraţii interimare de la Kiev a fost alta: plasarea magnailor provenind din regiuni precum Doneţk va ajuta la a ţine Ucraina unită.

„Oligarhii au decis că interesele lor de afaceri, care domină diferite sectoare de-a lungul ţării, sunt ameninţate atâ de o separare a ţării, cât şi de Moscova”, este evaluarea unui analist politic ucrainean, Serghei Ştukarin. „Magnaţii pot mobiliza mulţi oameni pentru a el susţine poziţiile”, susţine el.

Rinah Ahmetov, de pildă, cel mai bogat om din Ucraina şi principalul susţinător al fostului preşedintel Viktor Ianukovici, a schimbat taberele şi acum ajută noul guvern. El a promis să folosească toată forţa de muncă de care dispune, 300.000 de oameni care muncesc pentru el, pentru „a ara” presiunile Moscovei.

Iar noul guvernator al Doneţkului a spus că nici nu poate fi vorba despre acceptarea referendumului pentru independenţă şi secesiune. Şi că Rusia a făcut o mare greşeală.

Pentru ei, comentează şi Stratfor, cea mai mare ameninţare este Rusia, nu puterea de la Kiev, faţă de care au pârghii de control. Dacă rusia intervine în estul Ucrainei, oligarhii vor pirde mult, iar o preluare a controlului asupra estului teritoriului de către rusi ar putea pune în pericol controlul magnaţilor asupra activelor lor.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: