Puterea de cumpărare a salariului mediu net – deja echivalentă cu 934 de euro

Câștigul salarial mediu net anunțat de INS pentru luna iunie 2016 a fost de 2.086 lei și a consemnat un plus de 0,7% față de luna precedentă.

Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a fost de circa 463 euro. Cu acești bani, s-au putut cumpăra mărfuri și servicii în echivalentul a 934 euro la prețurile medii din UE (ținând cont de prețurile mai mici de la noi). Deja cam mult pentru productivitatea autohtonă.

Puterea de cumpărare s-a situat la +15,1% față de cea înregistrată cu un an în urmă, valoare ce a marcat o anumită stabilizare după tendința de creștere din cele trei luni precedente. Românii au ajuns cu veniturile reale din muncă la 158,3% în raport cu referința constituită de luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor).

Vă prezentăm evoluția de la începutul acestui an, lună de lună. Aceasta arată o creștere a veniturilor din salarii de aproape șapte procente pe parcursul a doar șase luni. Precizăm că am utilizat cursul de schimb din luna în care s-a încasat efectiv salariul și am ținut cont de cele mai recente date Eurostat privind nivelul relativ al prețurilor de la noi (49,6% din media europeană).

Creșterea de șapte procente a salariilor reale din prima jumătate a anului în curs a fost într-un puternic contrast cu stagnarea și chiar reculul ( sperăm) temporar al productivității muncii. Situată la o medie de -1,7% pe primele cinci luni din acest conform datelor oficiale ale INS, dar cu perspective de revenire ușoară.

România a intrat deja pe excedent de cerere iar orice majorări ulterioare de venituri se vor traduce în deficite comerciale sporite în lipsa capacității producției interne de a cupla în condiții de eficiență cu viteza de creștere a cererii interne. Asta fără a mai vorbi despre deficitele care se adună în zona finanțelor statului și de presiunea crescută asupra datoriei publice.

De reținut, presiunea cea mai mare de majorare salarială nu vine pe partea direct productivă, unde rezultatele nici nu justifică așa ceva, ci pe segmentul bugetar, stimulat tradițional de apropierea alegerilor.

Tendința de încordare a pieței muncii continuă iar câștigurile de productivitate rămân net inferioare dinamicii salariale (vezi graficele prezentate la raportul asupra inflației prezentat luni la BNR, slide 12/33).

Precizăm că gradul de încordare a pieței muncii este calculat ca raport între rata locurilor de muncă vacante și rata șomajului BIM iar o valoare mai mare indică un nivel mai ridicat al tensionării. Concret, rămân neocupate tot mai multe locuri de muncă dintre cele disponibile, deși numărul de angajați este în creștere.

Din grafic se poate observa cum ne îndreptăm spre situația existentă la finele lui 2008 și începutul lui 2009. Ne reamintim că, ulterior, pe fondul unei conjuncturi nefavorabile pe plan internațional, a urmat ajustarea salariilor și replierea la un curs de schimb euro/leu mai ridicat, care a mai ajustat din puterea de cumpărare crescută artificial.

În prezent NU există motive imediate de îngrijorare, dar păstrarea ritmului de creștere a veniturilor și acordarea de alte beneficii a devenit foarte riscantă din perspectiva echilibrelor macroeconomice. Acestea au fost obținute cu mari sacrificii și ar fi păcat să le pierdem. Semnale discrete de depreciere a ratingului României de către agențiile specializate au apărut deja.

Partea proastă este obișnuința de a obține câte ceva în perioadele de vulnerabilitate a partidelor politice, când se refac jocurile la nivel parlamentar. Or, campania electorală care nici nu a început propriu-zis iar alte măsuri populiste așteaptă deja în sertare, în funcție de sondajele de opinie care vor apărea imediat după perioada de concedii.