PSD pune un supliment de 1% deficit în bagajul guvernului Cioloș. Șansa guvernului demisionar este că nu trebuie să facă bugetul

Deficitul bugetar s-ar putea apropia de nivelul de 4% din PIB în 2016, în lipsa unor măsuri care să compenseze impactul recentelor măsuri fiscale şi a majorărilor salariale din sectorul bugetar cu 10%, reiese din calculele realizate cursdeguvernare.ro pe baza cifrelor înaintate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi a prognozelor realizate de Comisia Europeană (CE).

Comisia Europeană anticipa, în urmă cu o săptămână, un deficit bugetar de 2,8% din PIB pentru anul viitor. Această estimare a fost elaborată, însă, pe baza politicilor economice anunţate de statele membre UE până la data de 22 octombrie. Prin urmare, în cazul României s-a ţinut cont doar de impactul măsurilor din noul Cod Fiscal, dar şi de majorările salariale acordate medicilor şi profesorilor.

Marți, 11 noiembrie, Parlamentul a votat creșterea cu 10% a salariilor la bugetari – presiune suplimentare de circa 5,6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) pe bugetul anului 2016, care se adaugă la alte 2 măsuri care nu fuseseră luate în calcul de Comisia Europeană :

• -reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%,
• -introducerea unui sistem de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi  sau reducerea TVA la apă la 9%.

Impactul acestor măsuri este de 2,6 miliarde de lei în 2016, potrivit calculelor Finanţelor.

Impactul cumulat al ultimelor 3 măsuri ar fi de 8,19 miliarde de lei. La un PIB de 746,6 miliarde de lei estimat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) pentru anul viitor, rezultă un impact pe deficit de 1%. Luând în considerare şi estimările Comisiei Europene, deficitul bugetar pentru anul viitor ar urma să urce la 3,8% din PIB, peste limita impusă de pactul de stabilitate şi tratalele europene.

Impactul este semnificativ mai mic decât cel pe care l-ar fi avut noua lege a salarizării, documentul ce nu a fost încă finalizat, dar, despre care presa a prezentat mai multe detalii. Din drafturile analizate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, rezultă că o convergenţă a salariilor de 60% în 2016 ar fi însemnat creşterea cheltuielilor bugetare cu 15,5 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB. Deficitul ar fi sărit astfel de 4% din PIB în 2016.

***

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 311 voturi „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”, ordonanţa de urgenţă prin care se măresc salariile din sistemul sanitar cu 25%.

Marţi, în comisiile reunite pentru muncă şi sănătate din Parlament, PSD a introdus un amendament la legea privind adoptarea acestei ordonanţe, amendament ce prevede şi majorarea cu 10% a salariilor bugetarilor care nu au beneficiat în acest an de alte măriri.

În comisii, PNL s-a abţinut de la vot şi a cerut prezentarea unui studiu de impact şi a unor măsuri de compensare a acestuia. Miercuri, însă, formaţiunea a susţinut, în plen, adoptarea legii şi implicit a majorărilor propuse de PSD.

„E o zi importantă în Parlament. (…) Am ajuns la concluzia că votul nostru pentru acest proiect este esenţial, motiv pentru care PNL votează această lege, cu un amendament foarte clar, cu solicitarea că aşteptăm un studiu de impact ulterior care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare. Acest lucru poate fi realizat, desigur, de noul Guvern”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, potrivit Mediafax.

Întrebată care va fi impactul bugetar al măsurii, Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat că acesta „va fi cu siguranţă prin în bugetul pe anul 2016”, un punct de vedere similar cu cel al iniţiatorului amendamentului, deputatul PSD Adrian Solomon, care motiva necesitatea modificării OUG prin faptul că nu mai exista timp pentru majorarea salariilor, în contextul în care legea responsabilităţii fiscale nu permite adoptarea unor astfel de măsuri în an electoral.

Viitorul guvern va trebui să găsească, în condițiile relaxării fiscale, fondurile necesare acoperirii acestor cheltuieli. Sau să taie, așa cum a făcut-o Victor Ponta – tot de la investiții.