PSD a cerut Reprezentanței Comisiei Europene în România o „clarificare riguroasă” asupra „modalității de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor MCV”, invocând o scrisoare a Asociației Magistraților și Asociației Procurorilor din România.
Cele două asociații susțin, potrivit PSD, că în rapoartele MCV se regăsesc „afirmații eronate”.
Cele două organizații nu au prezentat public scrisorile despre care social – democrații spun că ar fi fost trimise Comisiei. În schimb, trei asociații din domeniu – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – au publicat săptămâna trecută un apel transmis miniştrilor de Justiţie din statele UE în care acuzau majoritatea guvernamentală că nu respectă recomandările MCV cu privire la modificările aduse legilor justiţiei.
Mesajul PSD:
Având în vedere precizia la care face apel Reprezentanța Comisiei Europene din România cu privire la pozițiile oficiale exprimate de CE față de țara noastră, ne așteptăm la aceeași rigoare în legătură cu îngrijorările exprimate de cele mai reprezentative asociații ale magistraților din România în ceea ce privește <<afirmațiile eronate, nereale>> apărute <<în mod repetat>> în rapoartele MCV.
Se impune deci o clarificare riguroasă asupra „modalității de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor MCV” care, în opinia asociațiilor magistraților, <<a permis strecurarea unor erori/inexactități/afirmații trunchiate care nu pot face decât deservicii independenței justiției>>.
Referirea la precizia Reprezentanței Comisiei Europene la București este făcută după ce aceasta a completat săptămâna trecută un comunicat al Guvernului care-l cita parțial pe președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.
Acesta declarase, la întâlnirea cu premierul Viorcia Dăncilă:
Când e vorba despre drepturile omului, când e vorba despre statul de drept, când e vorba despre respectarea statului de drept, când e vorba despre lupta împotriva corupției, niciun compromis nu e posibil.
PSD a scurtat însă avertismentul: „Atunci când este vorba de drepturile omului niciun compromis nu este posibil”, a fost postat pe pagina social-democraților. Menționăm că toate modificările aduse legilor Justiției și codurilor penale au fost făcute pentru respectarea drepturilor omului.
Mai mulți lideri social-democrați au declarat după ultimul Raport MCV, cel mai dur din toate, că se gândesc să atace acest Mecanism de Cooperare și Verificare la Curtea de Justiție a UE.
Pe de altă parte, Tribunalul Olt a solicitat deja CJUE, la cererea Forumului Judecătorilor, ca instanța să clarifice dacă România este obligată sau nu să respecte recomandările din MCV.
Cele patru întrebări adresate CJUE:
- 1. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?
- 2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?
- 3. Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?
- 4. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respectă criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?
