Pe 26 mai, vor exista secții de votare separate pentru europarlamentare și pentru referendum, a anunțat joi Mircea Drăghici, coordonatorul campaniei PSD pentru alegerea eurodeputaților.
Pentru organizarea seaparată a secțiilor de votare PSD trebuie să modifice actuala lege. În plus, această separare implică dublarea costurilor și a oamenilor care trebuie să asigure corectitudinea procesului.
Pentru alegeri, Guvernul a alocat, prin legea bugetului, 52,5 milioane de euro.
„Legea nu ne permite decât secții de votare diferite. Aduceți-vă aminte că atunci când a fost organizat un referndum în paralel cu orice alt scrutin electoral, au fost secții de votare diferite”, a susținut Mircea Drăghici, înaintea unei întâlniri cu liderii PSD din teritoriu. La ședință participă și Liviu Dragnea și secretarul general al PSD Codrin Ștefănescu.
E un fake news: Legea prevede exact invers decât susține PSD:
ART. 15^1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
(1) În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii.
Informația că vor exista secții diferite a fost lansată miercuri seara, de senatorul USR Florina Presadă, care scotea în evidență că aceste prevederi au fost introduse în lege chiar de către PSD:
„Ce ironie! La 10 ani după ce PSD (parte a coaliției cu PDL în Guvernul Boc) introducea prin OUG un articol în Legea privind organizarea referendumului (art. 15^1) care spune că în cazul organizării simultane de alegeri și referendum, se folosesc aceleași secții de votare, azi, același PSD se pregătește să anuleze măsura, tot prin OUG. Vrea să separe secțiile de votare în care cetățenii vor vota pentru alegerile europarlamentare și la referendumul convocat de Președinte în data de 26 mai 2019”, a scris Florina Presadă pe Facebook.
Potrivit senatorului USR, miza este o prezență redusă atât la referendum, cât și la europarlamentare, fapt care ar avantaja PSD.
„Toate sondajele ne arată că la o prezență mai mare, PSD va lua un scor dezastruos de sub 30%. Nu în ultimul rând, două rânduri de secții de votare înseamnă dublarea cheltuielilor – de la cheltuieli cu infrastructura până la plata membrilor din birourile electorale ale secțiilor de votare”, a precizat ea.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta că a hotărât ca referendumul pe Justiție să fie organizat pe 26 mai, odată cu alegerile parlamentare. El nu a prezentat încă întrebarea ce va figura pe buletinele de vot.
Referendumul pe Justiție
La sfârșitul lunii ianuarie 2017, președintele Klaus Iohannis a anunțat, într-o declarație de la Palatul Cotroceni, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema grațierii și a modificării legislației în materie penală.
Procedura pentru referendum național:
- formal, șeful statului a declanșat procedura prin anunțul televizat din 23 ianuarie 2017
- punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României a fost deja exprimat, în februarie 2017, dar procedura putea continua și dacă avizul (privind strict legalitatea procedurii) nu sosea în 20 de zile
- urmează ca președintele să stabilească, prin decret, întrebările
- perioada de campanie este de 30 de zile, similară celei pentru alegeri parlamentare
- pentru a fi validat, este nevoie de participarea la scrutin a cel puțin 30% ( de la 50%) din alegătorii înscriși pe liste, iar procentul voturilor valabil exprimate să fie de cel puțin 25% din numărul celor înscriși în listele permanente.
