Provizoratul și sinecurismul din Ministerul de Externe se prelungesc cu încă un an

Guvernul a aprobat marți un proiect de Ordonanță de Urgență care amână până la 31 august 2022 termenul de încetare a detașărilor din sectorul privat în misiunile diplomatice și oficiilor consulare ale României.

Argumentul MAE pentru adoptarea OUG: hotărârea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Cluj, prin care s-a dispus suspendarea procedurilor de concurs de admitere în Corpul diplomatic și consular al României.

MAE a lansat pe 23 martie concurs pentru ocuparea a 120 de posturi diplomatice şi consulare.

O persoană interesată să ocupe unul dintre posturi a reclamat însă în instanță lipsa de legalitate a condiţionărilor privind cunoaşterea a două sau mai multe limbi străine, din care una trebuie să fie limba engleză sau limba franceză, şi a solicitat suspendarea procedurilor de concurs aflate în derulare.

O altă instanță urmează să judece pe fond această cauză.

În 2020, Guvernul Orban a ales data de 31 august 2021 drept termen de referință pentru desfășurarea de către MAE a concursului de admitere în Corpul diplomatic și consular al României.

După decizia Curții de Apel Cluj acest termen nu mai poate fi respectat.

MAE mai argumentează în preambulul OUG:

”Ținând cont de faptul că resursele umane reprezintă principalul instrument al administrației publice, inclusiv în domeniul afacerilor externe în scopul aducerii la îndeplinire a obiectivelor de politică externă ale României, sens în care personalul Ministerului Afacerilor Externe are îndatorirea să promoveze și să apere interesele statului și ale cetățenilor români în cadrul relațiilor externe, inclusiv prin acordarea protecției diplomatice și consulare și a sprijinului necesar cetățenilor români, în limitele competențelor lor și cu respectarea prevederilor tratatelor internaționale la care România este parte”.

O hartă a personalului Ministerului de Externe

Potrivit statutului Corpului diplomatic și consular, Ministerul de Externe trebuie să organizeze concursuri de admitere în Corpul diplomatic și consular al României. „Gradul diplomatic de atașat sau gradul consular de agent consular se acordă candidaților care au promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic și consular al României”, se arată în statutul corpului diplomatic.

În Ministerul de Externa așadar, nu ar trebui să existe funcționari care nu au dat concurs și care nu fac parte din Corpul diplomatic. Regula este valabilă atât pentru cei trimiși în străinătate, cât și pentru angajații care lucrează în Centrala MAE.

Iată cum arată harta de personal al Ministerului de Externe, descrisă chiar de Ministerul de Externe, într-un răspuns la o cerere de informații solicitată în 2020 de către Radio Europa Liberă : 

„La nivelul Ministerului Afacerilor Externe își desfășoară activitatea, în prezent,2.200 de angajați –
1.322 în Serviciul Exterior și
878 în Centrala MAE.

Dintre cele 1.322 de posturi ocupate în Serviciul Exterior,
358 de posturi sunt încadrate cu personal detașat din mediul privat,
dintre care 145 de posturi cu personal diplomatic și consular,
iar 213 posturi cu personal încadrat pe funcții de execuție, specifice MAE (cu atribuții precum secretariat, administrativ, contabilitate).

Dintre cele 878 de posturi ocupate în Centrala MAE,
180 sunt încadrate cu personal detașat din mediul privat doar pe funcții de execuție specifice MAE, nu și pe funcții diplomatice sau consulare”.

Angajările în MAE din sursă externă nu au cum să conducă la profesionalizarea personalului din ambasade și consulate. Din contră, ele generează nepotism și fac loc clientelei politice.

„Detasarea din sursă privată reprezintă o modalitate veche de recrutare a personalului MAE. Un obicei de peste 10 ani. Din păcate, ea a fost preponderent utilizată mai degrabă pentru plasarea pilelor în sistem decât pentru crearea și consolidarea unui corp diplomatic și consular profesionist. Dacă politica de resurse umane a MAE urmărea acest obiectiv, s-ar fi putut organiza mai multe consursuri de admitere în corpul diplomatic și consular, unde existau premise pentru recrutarea unor specialiști cu o pregătire de bază foarte serioasă. Din păcate, fie aceste examene au fost blocate, fie s-a invocat durata prea lungă, de aproximativ un an, a acestor proceduri. Prin urmare, soluția așa-zis flexibilă la care s-a ajuns a fost cea a detașărilor, în special din privat, rezultatul finit fiind catapultarea în posturi de responsabilitate și reprezentare a unor fii și fiice sau a clientelei de partid”, declara pentru Europa Liberă un diplomat care cunoaște foarte bine sistemul.

Nepotismele și sinecurile din sutele de detașați în MAE care au intrat în diplomație fără a avea nicio legătură cu sistemul:

• Tudor Oancea este fiul lui Dan Oancea, membru în comisia permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), bun prieten cu actualul ministru de Externe, Bogdan Aurescu.Tânărul Oancea este detașat la ambasada României la Luxemburg și ocupă postul de secretar III de ambasadă, de unde primește 2.200 de euro pe lună.
• Casandra Marinescu este angajată a MAE din sursă privată și ocupă un post la consulatul României din Viena. Este sora lui Cristian Mihai Marinescu, fost secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor în guvernul Ponta.
• Dragoș Vulvara, fost jurnalist, ocupă în prezent funcția de secretar II la ambasada României la Ankara.
• Liliana Lăzărescu a fost angajată din sursă externă și astăzi ocupă postul de consilier ministru la ambasada României de la Paris.
• Adrian Adam, fost jurnalist de televiziune, în prezent angajat al MAE și trimis la ambasada României de la Viena.
• Călin Radu Ancuța, fost presedintele al Agenției Nationale de Control al Exporturilor (ANCE) ocupă în prezent un post la Consulatul general al României la New York.
• Mihai Bujor Sion, fiul „adoptiv” al lui Ion Iliescu, fost consilier al fostului președinte. Detașat fără concurs în MAE, este însărcinatul cu afaceri al României în Filipine. Încasează un salariu de 6.000 de dolari pe lună.
• Anton Emanuel Barbu, fiul fostului ministru din al Culturii, din partea ALDE, Daniel Barbu, a fost numit de fostul premier Viorica Dăncilă consul general, şef al Consulatului General al României la Edinburgh.
• Raluca Stratulat este angajată a Direcției Protocol din MAE. Înainte a fost asistentul personal al principesei moştenitoare Margareta, reprezentanta Casei Regale.
• Amalia Manole este colega Ralucăi Stratulat la Protocol. A lucrat pentru Fundația regală Margareta a României. Manole și Stratulat au ajuns la MAE odată cu exercitarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și au rămas în minister.
• Andrei Ene este și el angajat din sursă externă al MAE, Direcția Protocol. Până în martie 2019 a fost consilier la Primăria Odobești, Vrancea. Vine din Buzău și, potrivit CV-ului, a fost „paricipant activ, în calitate de membru în cadrul Direcției de Planificare si Procolol, la activitățile de pregătire a Președinției României la Consiliul UE”.
• Cosmin Stoica, angajat fără concurs la Institutul Diplomatic Român (IDR), instituție din subordinea MAE. Stoica s-a detașat din mediul privat în august 2018. Pe 9 ianuarie 2020 i-a încetat detașarea conform OUG 1/2020, dar s-a angajat o zi la Secretariatul General al Guvernului (SGG) și s-a detașat din nou la IDR cu „binecuvântarea” fostului director general Dan Petre.
• Patricia Manea, angajată a Departamentului de resurse umane de la IDR. Până în 2013 a fost consilierul personal al primarului din Lugoj, apoi s-a angajat la IDR, loc în care lucrează și soțul ei. El este și liderul de sindicat al angajaților din instituție.