Majoritatea instanțelor din țară au decis să amâne protestele. Ele vor putea fi organizate ulterior, în funcție de răspunsul oferit de Guvern la solicitările magistraților. Principala revendicare este ca OUG 20/2016 privind salarizarea să se aplice și magistraților – și, nu oricum, ci într-o formă care ar presupune creșterea veniturilor cu 18%.
„Instanțele din țară au început să voteze în adunările generale, începând cu data de 5 septembrie, ‘Memorandumul privind justiția’, în care expun problemele din sistemul judiciar și solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o ‘justiție eficientă, modernă și de calitate’.
Memorandumul a fost adoptat până pe data de 13 septembrie de aproape 60 de instanțe și peste 20 de parchete.
În cadrul acestor adunări generale, unele instanțe au decis să adopte și alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgențe sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcție de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de Guvern, la solicitările magistraților”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).
De asemenea, o parte dintre instanțe au votat expres pentru demisia ministrului Justiției, Raluca Prună, spune UNJR, care nu precizează însă ce instanțe și care este numărul judecătorilor care solicită acest lucru.
Luni, la mai multe instanțe din țară, printre care cele din județele Dolj, Vâlcea, Neamț și Mureș, s-au anunțat proteste, cerându-se demisia ministrului Justiției și aplicarea OUG 20 privind salarizarea.
Poziția Ralucăi Prună: Salarizarea ține de Ministerul Muncii. Voi lua legătura cu Dragoș Pîslaru
„Politica salarială se face de către Ministerul Muncii. Iau act de informaţiile din presă cu privire la proteste la nivelul instanţelor. Voi lua legătura cu ministrul Muncii pentru ca ministerul să discute cu cei aflaţi în protest despre revendicările lor. Potrivit informaţiilor transmise de Parchetul General la Ministerul Justiţiei, până la această oră, la nivelul parchetelor niciun magistrat nu se află în grevă”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, citată de Mediafax.
Ce vor magistrații și de ce nu au fost incluși în OUG 20
În memorandumul trimis Guvernului, magistraţii cer:
- respectarea independenţei sistemului judiciar
- garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora
- proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public
- asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public
- analizarea activităţilor unor instituţii din sistem
- crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public
- crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare
- publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificări concrete în ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii.
De ce nu i-a inclus Guvernul în Ordonanța salarizării
Guvernul nu i-a inclus pe magistrați în ordonanța de urgență care prevede eliminarea echităților de salarizare, adică implică majorări de venituri pentru o bună parte din bugetari.
Ordonanța prevede că, începând cu 1 august, persoanele plătite dn fonduri publice care au un salariu de încadrare mai mic decât maximul pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație vechime în funcție sau specialitate va beneficia de o creștere la nivelul maxim pentru aceeași funcție și muncă, pentru a fi eliminate inegalitățile din sistem.
Magistrații consideră că maximum la care trebuie raportată majorarea în baza OUG 20 ar trebui să fie salariul de bază cel mai mare pentru aceeași funcție și muncă plus majorarea cu 18% obținută în instanțe de unii procurori și judecători, în baza OUG 10/2007 (care prevedea creșteri cu 2%, 5% și 11%).
„Mie mi se pare că sunt lucruri mult mai importante în acest moment, pe care trebuie să ne concentrăm în sectorul de justiție, decât acela de a cere, în condițiile în care, practic, pentru asistenți sociali sau administrație publică locală, noi avem dificultate în a acorda 100-200 de lei peste salariul minim, avem acuma o problemă în care…
Faceți singuri calculele, ce înseamnă 18% la salarii care sunt peste 10.000 de lei; și nu este echitabil acest lucru, în acest moment, iar interpretările sunt, mai degrabă, abuzive„, declara pe 1 septembrie ministrul Dragoș Pîslaru.
Toate măsurile din OUG 20 au fost luate în limita permisă de bugetul limitat avut la dispoziție, a explicat ministrul, prima prioritate fiind sănătatea.
Salariile actuale ale magistrațiilor
Magistrații au unele dintre cele mai mari salarii din România.
Prezentăm câteva exemple, anonime, de salarii anuale obținute la instanțe care acum protestează și cer creșterea cu 18% a veniturilor:
- Un judecător de la Tribunalul Dolj a câștigat anul trecut 124.131 lei.
- Un judecător de la Tribunalul Argeș – 202.186 de lei
- Judecător la Curtea de Apel Pitești – 159.162 lei
- Judecător la Curtea de Apel Craiova – 185.743 lei
De asemenea, magistrații beneficiază de pensii speciale, care nu sunt funcție de contribuțiile plătite de-a lungul anilor la fondul de pensii.
Potrivit articolului 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării”.
Cei 3.238 de procurori și judecători pensionari care existau în iulie câștigau o pensie medie de aproape 10.000 de lei pe lună.
Din această sumă, doar 2.077 lei proveneau din contribuțiile personale la fondul de pensii, restul de 8,898 lei fiind subvenție suportată de la bugetul de stat.
Urmărește-ne pe Google News
