duminică

2 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 august, 2020

Josep Borrell, șeful diplomației UE, atrage atenţia asupra riscului de a asista la o transformare a Belarusului într-o „a doua Ucraină” și consideră necesar să se discute cu preşedintele Aleksandr Lukaşenko pentru a evita acest lucru. Între timp, la Minsk și în alte orașe din Belarus, zeci de mii de persoane protestează în stradă, iar președintele controversat Alexandr Lukașenko declară că NATO pregătește invadarea țării.

UE nu a recunoscut rezultatul scrutinului prezidenţial de la 9 august din Belarus, ţară zguduită de o mişcare de protest după realegerea contestată a lui Lukanşenko, lider aflat la putere de 26 de ani şi care mizează pe sprijinul Moscovei.

„Tensiunea dintre Europa şi Rusia s-a reglat (în Ucraina – n. red.) prin focuri de armă, violenţă şi o dezintegrare a teritoriul ucrainean care durează în continuare. Problema de astăzi a belaruşilor nu este de a alege între Rusia şi Europa, ci de a obţine libertatea şi democraţia”, a declarat Joseph Borrell într-un interviu apărut duminică în cotidianul spaniol El Pais şi citat de Agerpres.ro.


Trebuie continuat dialogul cu preşedintele Lukaşenko, a insistat oficialul UE, care a comparat situaţia acestuia cu cea a liderului venezuelean Nicolas Maduro, de asemenea ţintă a unei mişcări de contestare reprimată de putere.

„Maduro şi Lukanşenko sunt exact în aceeaşi situaţie. Nu recunoaştem că au fost aleşi legitim. Cu toate acestea, indiferent dacă ne place sau nu, ei controlează guvernul şi trebuie să continuăm să tratăm cu ei, chiar dacă nu recunoaştem legitimitatea lor democratică”, a explicat şeful diplomaţiei europene.

Liderul de la Minsk: NATO pregătește invadarea țării, Polonia și Lituania se pregătesc să împartă țara în două

Aleksandr Lukaşenko a acuzat din nou NATO că încearcă invadarea ţării pentru a-l răsturna de la putere şi a instaura un nou preşedinte în Belarus. „Forţe străine”, a repetat el duminică, au comasat trupe la graniţa de vest a ţării.

NATO a dezminţit acuzaţiile şi le-a calificat drept „propagandă, informează BBC, preluată de Digi24.


Vineri, el a acuzat Statele Unite că dirijează protestele antiguvernamentale din ţara sa şi a declarat că Uniunea Europeană ar fi intrat în acest joc.

Aleksandr Lukaşenko a precizat că a pus armata în stare de alertă şi că a ordonat deplasarea unor unităţi la graniţa de vest, unde, conform spuselor sale, trupe din Polonia şi Lituania fac pregătiri cu scopul de a împărţi ţara în două şi a instaura o nouă conducere.

„Încearcă să destabilizeze situaţia din ţara noastră şi să dea jos regimul”, a spus Lukaşenko. Acesta a mai precizat că a ordonat şefilor serviciilor de informaţii „să ia cele mai drastice măsuri pentru apărarea integrităţii teritoriale a ţării  noastre”.

Reprezentanţii NATO au respins acuzaţiile şi au spus că Alianţa este una strict defensivă care „nu reprezintă niciun fel de ameninţare pentru Belarus sau orice altă ţară”.

Un oficial al administraţiei prezidenţiale poloneze a declarat că acuzaţiile lui Lukaşenko reprezintă o simplă „propagandă” a regimului de la Minsk.

Continuă protestele la Minsk 

Zeci de mii de persoane manifestează și duminică la Minsk, pentru a denunţa realegerea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, lider care se confruntă de două săptămâni cu o uriaşă mişcare de protest.

Fluturând drapele în alb şi roşu, culorile mişcării de contestare, mulţimea s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe străzile din jur, strigând în cor sloganuri ca „Libertate!”.

Media şi conturi ale serviciului de mesagerie Telegram apropiate de opoziţie vorbesc despre peste 100.000 de protestatari în capitala Belarusului pentru a doua duminică la rând.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: