duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 februarie, 2018

Sute de liceeni au protestat la sfârșitul săptămânii în Franța, după ce ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat miercuri reforma examenului de bacalaureat.

Examen considerat sacrosant, introdus prin decret de către Napoleon, în 1808, bacalaureatul nu mai răspunde însă nevoilor moderne de formare, potrivit preşedintelui Emmanuel Macron, care vrea să introducă o reformă majoră în domeniu, relatează AFP.

Noul bacalaureat, a cărui primă sesiune va avea loc în 2021, nu va mai conţine decât patru probe scrise, în loc de opt, precum şi un mare examen oral.


Bacalaureatul  a devenit „un monstru organizaţional” și nu pregăteşte suficient elevii pentru continuarea studiilor, conform unui raport privind reformarea acestuia sa.

AFP amintește că numeroase guverne franceze care au încercat să reformeze bacul şi-au rupt dinţii în acest examen criticat, dar emblematic, așa cum s-a întâmplat în 2005 când liceenii au ieșit în stradă pentru a se opune unei astfel de încercări.

Reforma ar urma să apropie bac-ul francez de modelele mai puţin specializate ale vecinilor săi.

Potrivit lui Jean-Michel Blanquer, examenul şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat.


Cele 40% rămase vor proveni din aşa-numitul „control continuu” şi notele şcolare (10%), „pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului”.

„Controlul continuu” înseamnă o serie de „probe comune” semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă naţională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alţi profesori decât cei ai elevului.

Ministrul a anunţat eliminarea seriilor L (literar), ES (economic şi social) şi S (ştiinţific) pentru bacalaureat. „Vrem să oferim mai multă decizie elevilor şi să evităm ierarhiile artificiale între serii”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.

În locul seriilor L, ES şi S, elevii vor urma un trunchi comun şi vor alege trei materii aşa-numite „specialităţi” în primul an, care vor fi reduse la două în anul terminal.

În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia şi învăţământul moral şi civic, două limbi de circulaţie, sportul şi o nouă disciplină intitulată umanism ştiinţific şi digital.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Printre „specialităţi” se află matematicile, fizica-chimia, ştiinţele vieţii şi ale Pământului, istoria-geografia şi geopolitica, ştiinţele economice şi sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi şi literaturi străine, ecologie-agronomie şi teritorii, arte, ştiinţe din domeniul ingineriei, digitale şi informatice.

Această reformă, promisă de Emmanuel Macron în cadrul campaniei electorale, intervine aproape în paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la începerea anului universitar 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: