Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) avertizează că recrudescența protecționismului ar putea redescide confruntările privind o nouă ordine economică globală și va eroda sustenabilitatea creșterii economice globale, potrivit raportului anual publicat duminică de BIS.
Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) este supranumită „banca băncilor centrale” și operează, printre altele, în calitate de contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale membre. Este cea mai veche instituţie financiară internaţională.
Raportul mai analizează alți trei factori care pot eroda sustenabilitatea expansdiunii economice pe termen mediu:
- tensiunile legate de maturizarea ciclului financiar,
- creșterea bruscă a inflației, peste marja de manevră a băncilor centrale și
- forţa redusă a investițiilor, care ar putea eșua să preia sarcina creșterii economice, atunci când consumul privat nu va mai fi motorul principal din cauza acumulării de datorii.
Protecţionismul
„Istoria arată că tensiunile comerciale pot slăbi puterea economiei globale. (…) Retragerea în protecționismul comercial ar putea amorsa tulburări financiare și face şi mai probabilă o inflaţie mai mare”. Mai departe, urmează ciclul vicios: „reapariția tulburărilor financiare sistemice sau, pur și simplu, o creștere mult mai lentă ar putea intensifica amenințarea protecționistă dincolo de nivelurile critice”, spune raportul anual al BIS.
Totodată, renunţarea la beneficiile globalizării, fie ele şi inegal distribuite, va afecta semnificativ perspectivele unei creşteri economice susţinute şi robuste”, avertizează BIS.
Avertismentul vine pe fondul semnelor că tendinţa din ultimii ani spre o cooperare mai strânsă pe plan comercial s-a oprit sau chiar s-a modificat în unele cazuri: BREXIT, deciziile controversate ale preşedintelui american Donald Trump.
Donald Trump a renunţat, în ianuarie, la Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), considerat o contrapondere la influenţa crescută a Chinei, în sensul politicilor protecţioniste ale noi Administrații SUA. Aceasta vizează salvarea locurilor de muncă americane, care ar fi ameninţatede schimburile comerciale liberalizate.
TPP a fost încheiat în 2015, de Administrația Barack Obama, care a făcut regiunea Asia-Pacific una dintre priorităţile politicii sale geostrategice şi economice, după negocieri purtate de către 12 ţări reprezentând 40% din economia mondială.
Recrudescenţa protecţionismului „face parte dintr-un curent social şi politic împotriva globalizării. Primele afectate vor fi investiţiile, ţinând cont de legăturile lor strânse cu comerţul”, se arată în raportul citat.
Expansiunea s-a „maturizat”
Pe de altă parte, raportul BIS consacră faptul că creșterea globală s-a consolidat considerabil în 2017, „cu aproape toate economiile majore” în expansiune. În același timp, scăderea unor indicatori „a sugerat că expansiunea s-a maturizat”.
BIS se întreabă, în fapt, dacă autorităţile vor avea suficientă spaţiu de manevră pentru a atenua reducerea creştereii economice, odată ce evonomiile vor intra pe panta descendentă a ciclului.
Situaţia sectorului financiar „se îmbunătăţeşte dar mediul economic încă este dificil. (…) Datele arată că sistemele bancare din unele regiuni sunt încă vulnerabile la o nouă deteriorare a calităţii creditului. În unele state din zona euro nivelul creditelor neperformante rămâne îngrijorător de ridicat”, avertizează BIS.
Pe plan global băncile înregistrează progrese în diversificarea surselor lor de venit şi în reducerea gradului de îndatorare, dar investitorii sunt îngrijoraţi de capitalizarea bursieră a unor instituţii de creditare, apreciază Banca Reglementelor Internaţionale.
În ultimii ani, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că economia mondială este prea dependentă de băncile centrale, ale căror măsuri de relaxare monetară cantitativă (QE) au constituit răspunsul rapid la criza financiară globală.
BIS a raportat un profit net de 1,12 miliarde de dolari în anul fiscal care s-a încheiat la 31 martie 2017.
Rezolvarea problemelor provocate de băncile cu probleme este mult mai lentă şi mai puţin agresivă în Europa decât în SUA, apreciază analiştii.
