fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Project Syndicate: Cum funcționează populismul economic

de Victor Bratu 8.2.2017

Andrés Velasco (foto), fost candidat la președinție și ministru de finanțe în Chile, profesor de Practică Profesională în Dezvoltare Internațională la Școala de Afaceri Publice a Universității Columbia, publică pe platforma Project Syndicate (care publică zilnic cele mai perinente opinii sau editoriale publicate în presa mondială) o analiză- intitulată ”Cum funcționează polulismul economic”- care ar trebui parcursă, dar mai ales înțeleasă, în România.

Articolul, în continuare :

În perioada în care populiștii ajung la putere în Occident se naște o dezbatere legată de drepturile intelectuale asupra mișcării pe care o reprezintă. Scriitori precum John Judis afirmă că americanii secolului XIX sunt inventatorii populismului politic, bazat pe atitudini anti-elitiste și pe retorică inflamatorie. Argentinienii, care l-au dat lumii pe ”über-populistul” Juan Domingo Perón, sau brazilienii, care ni l-au dat pe Getúlio Vargas, ar putea avea opinii diferite…

Însă nu poate fi nicio îndoială asupra afirmației că America Latină a fost cea mai veche și cea mai bună practicantă a populismului economic. În secolul XX, Perón and Vargas, plus Alan García, în Peru (cel puțin în primul său mandat), Daniel Ortega, în Nicaragua, sau Salvador Allende, în Chile, și mulți alții, au luat-o pe calea protecționismului comercial, au funcționat cu deficite bugetare majore, au adoptat măsuri care au condus la supraîncălzirea economiilor lor, în cele din urmă confruntându-se cu crize monetare. În anii mai recenți, Hugo Chávez și Nicolás Maduro, în Venezuela, au dus aceste politici la extrem.

Ce ar trebui să înțeleagă statele bogate, confruntate acum la rândul lor cu populismul economic, din experiența Americii Latine? Să nu ne lăsăm însă înșelați: judecând performanțele claselor lor conducătoare e clar că bogații lumii au nevoie de o lecție.

În Marea Britanie, oponenții Brexitului au insistat că, dacă publicul va decide că statul lor trebuie să părăsească Uniunea Europeană, o recesiune, dacă nu chiar o adevărată criză economică, va fi inevitabilă. După referendum, lira sterlină a suferit o oarecare depreciere, dar nimic altceva nu s-a întâmplat. Astăzi, economia britanică continuă să crească.

În Statele Unite, economiști de frunte au avertizat că planurile economice ale lui Donald Trump sunt foarte aproape de nebunie, iar după victoria sa șocantă în alegeri unii au profețit o catastrofă economică imediată. De atunci, bursele au atins niveluri record, prețurile materiilor prime și-au revenit, iar previziunile referitoare la creșterea economiei SUA continuă să se îmbunătățească.

Din două, una: fie elitele au fumat ceva, fie Trump și liderii pro-Brexit ca Nigel Farage au reușit să abroge principiile de bază macroeconomice! Nimic mai fals.

Ca să înțelegem efectele politicilor populiste, trebuie mai întâi să le înțelegem logica. Într-o lucrare devenită clasică, Sebastian Edwards de la UCLA și Rudiger Dornbusch de la MIT au dat următoarea definiție a populismului economic: ”o abordare în economie care pune accent pe creștere și redistribuire a veniturilor, care reduce riscurile inflației și a deficitului financiar, constângerile externe și reacția agenților economici la politici agresive necomerciale”. Cei doi precizează că abordările populiste ”eșuează în final”, nu pentru că economia de tip conservator ar fi mai bună, că ”ca efect al unor politici nesustenabile”. Și ca să ”eșueze în final”, după cum se exprimă autorii, înseamnă că ar putea să treacă ceva timp până la acel moment. Politicile populiste sunt denumite în acest fel pentru că poporul le simte atractive. Și sunt atractive pentru că funcționează, cel puțin o perioadă.

Un stimul fiscal consistent aplicat unei economii lente este de natură să genereze o creștere economică și a locurilor de muncă. Și dacă piețele financiare reacționează- și deseori o fac- ratele de schimb se apreciază, generând presiuni inflaționiste și ieftinind importurile. Și, așa cum de mult susține economistul argentinian Guillermo Calvo, profesor la Universitatea Columbia, strict din cauză că nu sunt sustenabile, politicile populiste determină oamenii să cheltuiască azi, într-o perioadă care le pare favorabilă, nu într-un viitor incert. Acest context este de natură să amplifice impactul expansionist de stimulare, care este deosebit de puternic atunci când ratele de schimb sunt fixe. Atenție, deci, state din Zona Euro!

Odată cu creșterea consumului, a creditării, cu o piață a muncii care înflorește dar și cu creșterea semnificativă a prețurilor, în societate se instalează sentimentul cald al prosperității. Liderii populiști se simt confirmați și nu se sfiesc să își asume meritele bunăstrării.

Curând însă, cei care nu cedează tentațiilor încep să simtă și să avertizeze că datoriile se acumulează mult prea rapid, calitatea creditării se deteriorează, presiunile inflaționiste încep să scape de sub control, iar un curs valutar supraevaluat începe să provoace daune ireparabile exportatorilor. Dar ”petrecerea” din societate e prea zgomotoasă ca să audă cineva.

Dacă am privit atent episoadele Americii Latine atunci știm cu siguranță că efectele populismului depind de condițiile economice inițiale. Majoritatea statelor industriale au înregistrat creșteri modeste după criza financiară. Deflația și nu inflația a fost problema.

Da, rata șomajului a scăzut considerabil în Statele Unite. Dar după atâtea șocuri și după atâtea schimbări tehnologice petrecute în ultima decadă, există o considerabilă incertitudine legată de dimensiunea forței de muncă rămasă neocupată și de locul în care se plasează NAIRU- rata de bază a inflației care nu accelerează șomajul.

Am putea constata că măsurile lui Donald Trump, atât de apaudate azi în interiorul SUA, ar putea constitui o vreme stimuli ai economiei până la momentul la care apar debalansările. Alt lucru pe care l-am constatat, unanim, este acela că datoria, atât cea publică cât și cea privată, devine o constrângere. Dar cât de mare este acea constângere depinde în primul rând de tipul acelei datorii. Astăzi, în economiile avansate, se practică împrumuturi în monedă națională la dobânzi apropiate de zero, sau chiar negative. Și chiar dacă punctul de plecare este un grad înalt de îndatorare exprimat ca procent din PIB, poate să treacă destulă vreme până când îndatorarea excesivă devine alarmantă- întrebați-i pe japonezi.

Ce se întâmplă când piețele financiare încep să simtă fiori și nu mai împrumută? Ei bine, așa cum laureatul premiului Nobel Paul Krugman s-a zbătut să demonstreze într-o lucrare recentă, într-o economie cu rate de schimb flexibile și datoria denominată în moneda națională aceasta va crește ca efect al șocului dezintermedierii. Dar nici acum criza nu se declanșează imediat!

În 1953, Perón a trimis un mesaj președintelui chilian Carlos Ibáñez. ”Dragul meu prieten, dăruiește poporului, în special muncitorilor, tot ce poți să dai”, scria Perón. ”Nimic nu e mai elastic decât economia, de care toată lumea se teme din cauză că nu o înțelege”.

Donald Trump,dacă cumva s-ar fi gândit la asta, ar fi putut ajunge la o concluzie asemănătoare. Anti-populiștii din SUA, din Marea Britanie, din lume în general, trebuie să se împace cu ideea că politicile proaste  chiar dau rezultate, atât economic cât și politic, înainte să deviză toxice.

Da, datoriile excesive, publice și private, pierderea capacității de export și slăbirea instituțiilor provoacă daune economiei și politicii, dar numai pe termen lung. Dacă lumea nu înțelege asta și dacă oamenii nu acționează în consecință, atunci populiștii vor ajunge să conducă multă vreme, și distructiv, țările bogate, așa cum au condus America Latină.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult

Stiri

Primarul Timișoarei cere ca instituirea carantinei de noapte să nu vizeze și vaccinații

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult