vineri

29 martie, 2024

12 octombrie, 2020

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a depus, la Senat, un proiect de lege privind „parteneriatul de viaţă”, versiune a parteneriatului civil.

În Parlament mai există câteva proiecte cu subiect similar, dar ele nu au fost discutate încă, din cauza opoziției unor partide, printre care și PNL, care a susținut în 2018 referendumul pentru redefinirea familiei.

Reglementarea acestui domeniu a fost recomandată în 2018 și de CCR, într-o decizie privind un cuplu format din persoane de același sex căsătorite în străinătate.

Drepturile pe care le-ar putea avea persoanele aflate în parteneriat, conform acestei inițiative:

  • obligația de întreținere
  • moștenirea legală sau testamentară
  • dreptul la pensie de soț supraviețuitor
  • drepturile în materia asigurărilor sociale
  • asistența socială
  • drepturile pacientului
  • asigurările de sănătate, deținând calitatea de aparținător și coasigurat
  • violența domestică
  • libera circulație a persoanelor
  • obținerea cetățeniei române (dacă unul dintre parteneri nu este român)

De asemenea, lor li se va aplica regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese, precum în cazul soților.

Principalele prevederi din proiect:

  • spre deosebire de căsătorie, care, potrivit Codului civil, se încheie la primărie, în prezența a doi martori și în fața ofițerului de stare civilă, parteneriatul de viață se va putea încheia la notar
  • două persoane de același sex căsătorite oficial în state ce permit acest lucru va fi considerată parteneriat de viață în România
  • partenerii își vor păstra numele avut înaintea încheierii parteneriatului de viață
  • persoanele de același sex care se înregistrează ca parteneriat de viață nu vor putea adopta copii

Ovidiu Raețchi a explicat într-un mesaj pe Facebook necesitatea acestei reglementări a cărei absență este considerată discriminare de către comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei:

Există deja, în circuitul parlamentar, proiecte excelente cu prevederi similare. Consider că proiectul CNCD, al cărui semnatar sunt, rămâne un etalon.

Din păcate, contextul politic în care aceste proiecte au plecat la drum a fost unul nefavorabil, partidele grăbindu-se să le respingă sau să le îngroape în comisii.


Totuşi, ar fi stingheritor pentru România să încheiem şi anul 2020 fără o formă juridică specifică, în condiţiile în care, recent, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei a constatat absenţa unei legislaţii pe această temă în România, considerând că acest lucru reprezintă ‘o discriminare’.

Această carenţă izolează ţara noastră în Europa, unde versiuni ale parteneriatului civil, parteneriatului de viaţă sau parteneriatului înregistrat există în Austria, Andora, Belgia, Croaţia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi chiar Ungaria.

Am un profund respect pentru doctrina conservatoare şi pentru învăţăturile Bisericii, însă consider că o discriminare nu trebuie menţinută numai de dragul ‘îndreptăţirii’ morale asupra drepturilor şi libertăţilor altor persoane. Nedreptăţile – de la sclavie la rasism şi homofobie – vor fi întotdeauna învinse şi eliminate, iar cei care au insistat să le susţină, împotriva unei toleranţe elementare, vor beneficia de o posteritate amară.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: