Desemnarea premierului, potrivit proiectului de Constituție. Relația Guvern, Parlament, Președinte

Președintele va fi obligat să nominalizeze pentru funcția de prim-ministru o persoană de la partidul sau alianța electorală care a obținut cele mai multe voturi, iar Guvernul își va putea angaja răspunderea pentru legi doar o singură dată pe sesiune parlamentară, potrivit unor prevederi adoptate luni de Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituției.

După finalizarea raportului în comisie, proiectul de lege perntru revizuirea Constituției va fi supus plenului Legislativului, după care va trebui validat prin referendum.

Ce prevederi au fost adoptate luni în comisie:

Președintele țării

• Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
• Mandatul președintelui va scădea de la 5 la 4 ani, așa cum era în Constituția din 1991.
• Șeful statului nu va mai putea refuza propunerea primului ministru de revocare sau numire a unui ministru.
• Președintele va fi obligat să nominalizeze pentru funcția de prim-ministru persoana propusă de partidul sau alianța politică ce a participat la alegeri şi a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare. ”Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”, prevede un amendament adoptat.

”În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”, mai prevede proiectul.

În actuala Constituție, președintele poate să nominalizeze premier ”în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

• Preşedintele va participa doar la reuniunile europene care vizează politica de securitate comună, relaţiile externe ale Uniunii Europene sau în cazul completării sau modificării unor tratate constitutive. Acest amendament a fost susținut de PNL, prin senatorul Tudor Chiuariu.
• Preşedintele va propune Parlamentului candidaţii pentru conducerea SRI şi a SIE. Tot liderul de la Cotroceni va numi şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării şi cu avizul premierului.
• Preşedintele prezintă anual Parlamentului, reunit în şedinţă comună, un mesaj privind starea securităţii naţionale.

Guvernul

• Guvernul își va putea asuma răspunderea doar o dată pe sesiune, pe un singur proiect de lege, cu excepţia codurilor. ”Dacă Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, aceasta trebuie să privească, prin obiectul său de reglementare, un singur act normativ”, mai prevede amendamentul adoptat de comisie, la propunerea PSD.
• Premierul își va mai pierde din puteri în caz de remaniere guvernamentală. Astfel, la remaniere sau de vacanţă a postului de ministru, premierul face propunerea de demitere sau numire a unui ministru, însă comisiile de sepcialitate ale Parlamentului vor interveni și vor da aviz pentru acea propunere, la fel ca în cazul învestirii unui nou guvern. Apoi, mai departe, preşedintele operează revocarea sau numirea respctivă, prin decret.

Parlamentul

• Legislativul va avea posibilitatea să se autodizolve în trei cazuri: cu votul a două treimi din membrii celor două Camere, ori în cazul în care nu a reușit să acorde votul de învestitură pentru guvern în 30 de zile de la prima solicitare, sau dacă la referenum populația respinge propunerea Parlamentului de demitere a președintelui țării.

Referendumul

• Referendumul va putea fi convocat şi de 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, dar iniţierea referendumului trebuie aprobată de Parlament. „Preşedintele României sau de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi”, prevede un amendament adoptat de Comisia de revizuire a Constituției.
• Convocarea referendumului este valabilă doar dacă cetăţenii care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative
• Referendumul se va valida dacă la urne se prezintă cel puțin 30% dintre alegători. Astfel, pragul de validare a referendumului nu se va mai putea modifica atât de ușor ca până acum – doar prin lege organică, ci va fi nevpoie de revizuirea Constituției.