La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

Noua revoluție a pensiilor. În 2022, cheltuielile cu pensiile – cu 81 de mld lei peste cele din 2018

de Mariana Bechir , 10.10.2018

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu 131%, de la 60,7 miliarde de lei, estimatul pentru 2018, la 140,02 miliarde în 2022, potrivit proiectului noii legi a pensiilor, proiect aprobat miercuri de guvern și trimis spre Parlament.  Ceea ce înseamnă un plus de peste 80 de miliarde de lei.

Impactul pe următorii trei ani, până în 2022:

  • 2019 – 8,4 miliarde lei
  • 2020 – 24,8 miliarde lei
  • 2021 – 58 miliarde lei.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, impactul pe următorii trei ani va fi de 120 miliarde lei.

Față de prima variantă, cea prezentată în luna august, a fost amendat art. 85, privind indexarea pensiilor.

Astfel, după reproșurile aduse de asociațiile de pensionari, Executivul a stabilit că, începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se va majora anual nu numai cu rata medie anuală a inflației, ci și cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Angajatul trebuie să verifice dacă angajatorul a virat contribuțiile reținute. Sumele nevirate nu vor fi cuprinse în calculul pensiei

Cabinetul Viorica Dăncilă nu a renunțat însă la eliminarea conceptului de contribuții „datorate și plătite”, ceea ce va putea duce la diminuări ale veniturilor din pensii din motive neimputabile contribuabilului, atunci când angajatorul nu virează contribuțiile la buget, deși le-a reținut la sursă.

Condiția plății va fi introdusă pentru contribuțiile ce vor trebui plătite după 2021, pentru anii anteriori neexistând nicio penalizare pentru culpa angajatorului.

Evoluția punctului de pensie, până la intrarea în vigoare a legii, în 2022

Până în 2022, când este prevăzută intrarea în vigoare a acestei reglementări, punctul de pensie va crește prin decizie politică astfel:

  • 2019 – de la 1.100 de lei, la 1.265 lei 
  • 2020 (an electoral) – la 1.775 lei (cu peste 40%)
  • 2021 – 1.875 de lei

Cum se va calcula pensia

Valoarea punctului de referință (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25 (vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor).

  • Pensia va fi reprezentată de numărul total de puncte (NTP) înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
  • Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
  • VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Nicio pensie în plată nu va scădea, indiferent de cuantumul rezultat în urma recalculării.

Noi venituri luate în considerare la calcularea pensiei

  • masterul și doctoratul sunt incluse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente – facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice
  • de asemenea, se iau în considerare toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuții la pensie – acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, premii, prime, bonusuri etc. Dacă pensionarul nu are acte pentru acestea, se acordă un supliment de 10%, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001

Astfel, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani, plus patru ani de facultate, doi de master, trei de doctorat, șase luni armată și șase luni șomaj, se poate ajunge la o perioadă asimilată de 25 de ani:

Pensia pentru limită de vârstă

  • În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
  • Actuala pensie anticipată devine pensie pentru limită de vârstă, adică cei care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv cu perioadele asimilate (studiile), se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.
  • Femeile care au stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.
  • Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul etc.
  • Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.
  • În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Indemnizația socială pentru pensionari: cum se cosmetizează deficitul și raportul salariați-pensionari

Indemnizația socială pentru pensionari, numită și pensia socială, nu va mai intra în categoria pensiilor, ci va fi cuprinsă la capitolul de asistență socială, precizează proiectul de lege.

“Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opțiune între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială.”

De la 1 iulie, această indemnizație este de 640 de lei. Încă nu există datele de execuție pe luna iulie, dar estimarea guvernului la capitolul “pensii pentru agricultori, pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor” arată un total de 6,5 miliarde de lei anul în curs.

Pentru 2021, acest capitol este estimat la peste 10 miliarde de lei.

În iunie, ultima lună cu pensie socială de 520 de lei, 141.503 de persoane beneficiau de o subvenție medie de 110 lei (pe lângă suma suvenită cuvenită conform contributivității), iar 661.318 de persoane, de o subvenție medie de 190 de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult