fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Noua revoluție a pensiilor. În 2022, cheltuielile cu pensiile – cu 81 de mld lei peste cele din 2018

de Mariana Bechir , 10.10.2018

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu 131%, de la 60,7 miliarde de lei, estimatul pentru 2018, la 140,02 miliarde în 2022, potrivit proiectului noii legi a pensiilor, proiect aprobat miercuri de guvern și trimis spre Parlament.  Ceea ce înseamnă un plus de peste 80 de miliarde de lei.

Impactul pe următorii trei ani, până în 2022:

  • 2019 – 8,4 miliarde lei
  • 2020 – 24,8 miliarde lei
  • 2021 – 58 miliarde lei.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, impactul pe următorii trei ani va fi de 120 miliarde lei.

Față de prima variantă, cea prezentată în luna august, a fost amendat art. 85, privind indexarea pensiilor.

Astfel, după reproșurile aduse de asociațiile de pensionari, Executivul a stabilit că, începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se va majora anual nu numai cu rata medie anuală a inflației, ci și cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Angajatul trebuie să verifice dacă angajatorul a virat contribuțiile reținute. Sumele nevirate nu vor fi cuprinse în calculul pensiei

Cabinetul Viorica Dăncilă nu a renunțat însă la eliminarea conceptului de contribuții „datorate și plătite”, ceea ce va putea duce la diminuări ale veniturilor din pensii din motive neimputabile contribuabilului, atunci când angajatorul nu virează contribuțiile la buget, deși le-a reținut la sursă.

Condiția plății va fi introdusă pentru contribuțiile ce vor trebui plătite după 2021, pentru anii anteriori neexistând nicio penalizare pentru culpa angajatorului.

Evoluția punctului de pensie, până la intrarea în vigoare a legii, în 2022

Până în 2022, când este prevăzută intrarea în vigoare a acestei reglementări, punctul de pensie va crește prin decizie politică astfel:

  • 2019 – de la 1.100 de lei, la 1.265 lei 
  • 2020 (an electoral) – la 1.775 lei (cu peste 40%)
  • 2021 – 1.875 de lei

Cum se va calcula pensia

Valoarea punctului de referință (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25 (vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor).

  • Pensia va fi reprezentată de numărul total de puncte (NTP) înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
  • Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
  • VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Nicio pensie în plată nu va scădea, indiferent de cuantumul rezultat în urma recalculării.

Noi venituri luate în considerare la calcularea pensiei

  • masterul și doctoratul sunt incluse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente – facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice
  • de asemenea, se iau în considerare toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuții la pensie – acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, premii, prime, bonusuri etc. Dacă pensionarul nu are acte pentru acestea, se acordă un supliment de 10%, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001

Astfel, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani, plus patru ani de facultate, doi de master, trei de doctorat, șase luni armată și șase luni șomaj, se poate ajunge la o perioadă asimilată de 25 de ani:

Pensia pentru limită de vârstă

  • În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
  • Actuala pensie anticipată devine pensie pentru limită de vârstă, adică cei care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv cu perioadele asimilate (studiile), se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.
  • Femeile care au stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.
  • Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul etc.
  • Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.
  • În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Indemnizația socială pentru pensionari: cum se cosmetizează deficitul și raportul salariați-pensionari

Indemnizația socială pentru pensionari, numită și pensia socială, nu va mai intra în categoria pensiilor, ci va fi cuprinsă la capitolul de asistență socială, precizează proiectul de lege.

“Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opțiune între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială.”

De la 1 iulie, această indemnizație este de 640 de lei. Încă nu există datele de execuție pe luna iulie, dar estimarea guvernului la capitolul “pensii pentru agricultori, pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor” arată un total de 6,5 miliarde de lei anul în curs.

Pentru 2021, acest capitol este estimat la peste 10 miliarde de lei.

În iunie, ultima lună cu pensie socială de 520 de lei, 141.503 de persoane beneficiau de o subvenție medie de 110 lei (pe lângă suma suvenită cuvenită conform contributivității), iar 661.318 de persoane, de o subvenție medie de 190 de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Elveția – Referendum pentru rămânerea sau ieșirea din Acordul de liberă circulație în UE

Iulian Soare

Elveţienii vor decide duminică referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la acordul de liberă circulaţie a persoanelor cu Uniunea Europeană, după o campanie… Mai mult

Stiri

Modificarea de lege ce-l exclude pe președinte din procedura numirii conducerii Consiliului Concurenței – constituțională

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, PNL şi USR privind modificările aduse Legii concurenţei, stabilind că acestea sunt constituţionale.… Mai mult

Stiri

Prudență de pandemie: Populația ține în bănci cu 13% mai mulți lei și cu peste 16% mai multă valută față de august 2019

Adrian N Ionescu

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 12,9% (10,0% în termeni reali) față de august 2019 și cu 0,2% față de iulie 2020,… Mai mult

Stiri

Direcția Supraveghere din BNR va avea o nouă conducere

Vladimir Ionescu

Adrian Cosmescu va prelua funcția de director al Direcției Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), după pensionarea lui Nicolae Cinteză (foto). Nicolae Cătălin… Mai mult

Stiri

Doar una din șapte locuințe din România este construită după 1990. Județele cu cele mai multe imobile noi

Raluca Florescu

În România, aproximativ 1,22 milioane de locuinţe noi au fost construite după anul 1990, ceea ce reprezintă 13,4% din totalul celor 9,1 milioane de unităţi… Mai mult

Stiri

Școlile unde se organizează secții de vot trec în online în perioada 25 – 29 septembrie

Vladimir Ionescu

Școlile din România unde vor funcționa secții de votare pentru alegerile locale de duminică vor fi închise începând din 25 și până în 29 septembrie,… Mai mult

Stiri

Britanicii au uitat de Brexit, din cauza pandemiei. Însă, o ieșire fără un acord din UE poate fi mult mai devastatoare decât coronavirusul

Raluca Florescu

În Marea Britanie, efectele pandemiei au aruncat într-un con de umbră problema Brexitului și în special efectele pe care le-ar putea avea ieșirea fără un… Mai mult