Proiectul modificării codurilor penale nu va conține un prag valoric minim pentru calificarea ca infracțiune a abuzului în serviciu, iar un alt proiect va introduce în legislația autohtonă directiva europeană a confiscării extinse, a declarat miercuri ministrul Justiției, Tudorel Toader, într-o conferință de presă.
Plafonul minim pentru abuzul în serviciu, lăsat la decizia Parlamentului
Modificările vor fi incluse într-un proiect de lege ce va fi aprobat în guvern și ulterior trimis Parlament. În varianta elaborată la Ministerul Justiției, modificările care vizează abuzul în serviciu nu vor conține un plafon minim, așa cum doresc politicienii, dar parlamentarii îl pot introduce, dacă vor considera necesar:
„N-am spus că nu poate exista un prag, dar eu nu îl voi introduce”, a explicat Tudorel Toader.
„Va trece pe la comisiile juridice, pe la Camere, iar când va ajunge acolo, când se va întâlni cu domnul ministru Iordache (fostul ministru al Justiției, Florin Iordache – acum vicepreședintele al Camerei Deputaților)… dumnealui, având și experiențele de legiuitor, poate să intervină în limita competențelor asupra textului de lege, pentru că noi suntem inițiatori, dânșii sunt decidenți” și legiuitori, a precizat Toader, răspunzând unei întrebări.
Reamintim că în OUG 13 de modificare a codurilor penale, elaborată când ministru al Justiției era Florin Iordache, abuzul în serviciu era infracțiune doar dacă prejudiciului depășea 200.000 de lei.
”Vă rog să acceptați ideea că știu bine rațiunile CCR referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător. Obiectivul pe care eu mi l-am luat este de a transpune în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală deciziile Curții Constituționale. Eu voi pune în dezbatere publică proiectul fără prag.
„Dânsul (Florin Iordache – n. red.) are perpectiva de a privi în viitor. Eu am șansa de a privi în trecutul dumnealui”, a declarat Tudorel Toader, referindu-se la criticile aduse de vicepreședintele Camerei Deputaților din cauza lipsei din proiect a pragului minim pentru abuz în serviciu.
Directiva privind confiscarea extinsă, introdusă în lege
Ministrul a explicat că în afara punerii în acord a codurilor cu deciziile CCR, a fost elaborat și un alt proiect de lege, pentru introducerea directivei europene privind confiscarea extinsă, cea care permite confiscarea bunurilor de la terții pe numele cărora s-a trecut averea.
Directiva trebuia transpusă până în octombrie 2016, iar neîndeplinirea acestui obiectiv a determinat declanșarea procedurii de infrigement împotriva României.
„Termenul a expirat, suntem în procedura de infrigement, riscăm sancțiuni”, a declarat Toader.
El a anunțat că a început demersurile pentru a vedea unde se întrerupe procesul recuperării prejudiciului și a anunțat că va analiza dacă există procese penale derulate fără indisponibilizarea bunurilor, întrucât anul trecut s-au valorificat bunuri în valoare de doar 20 de milioane de lei din totalul prejudiciilor constate în dosarele soluționate definitiv.
„Sunt hotărâri judecătorești definitive care nu sunt încă puse în executare. Voi trimite la toți judecătorii delegați (o solicitare – n. red.), să vedem câte cazuri au în care s-a dispus măsura confiscării, fiindcă e posibil ca hotărârea judecătoarească să nu aibă latura civilă pusă în executare”, a declarat Tudorel Toader.
Aviz negativ pentru proiectul care permite angajarea rudelor la cabinetul parlamentarilor
Ministerul Justiției a avizat negativ modificările aduse în Parlament proiectului de lege privind conflictul de interese, a mai declarat miercuri ministrul.
„Noi am dat un aviz negativ la proiectul de lege, pentru că proiectul de lege despre care am vorbit astăzi se referă și la modificarea articolului 301 și articolului 308 privind conflictul de interese.
De la noi, sub semnătura mea, a plecat o avizare negativă, de nesusținere a proiectului de lege, pentru că venim cu proiectul nostru prin care le punem în acord.
Este adevărat că noi rămânem aici în limita deciziilor CCR, dânșii, legiuitorul, au deplină libertate să modifice mai mult decât limitele deciziilor CCR. Legiuitorul are bariera Constituției”, a mai spus Tudorel Toader.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat raport favorabil, marți, unui proiect de lege de modificare a Codului penal, înlocuind ”conflictul de interese” cu sintagma ”folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.
Potrivit amendamentelor adoptate de deputații juriști, titlul articolului 301 din Codul penal se transformă din „conflict de interese” în „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.
În legea în vigoare, articolul 301 prevede că ”fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Până acum, ANI a descoperit peste o sută de parlamentari care au încălcat legea pentru că și-au angajat în cabinete membri ai familiei.
Marți, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea justifica liberalizarea nepotismul în Parlament, spunând:„Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese“.
Despre criticile politicienilor din coaliția de guvernământ și riscul de a fi schimbat
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că dacă va fi invitat, va merge în faţa coaliţiei guvernamentale, însă a precizat că va face acest lucru nu pentru a se justifica, ci pentru a se face bine înţeles, precizând că nu îi este frică de remaniere.
„Dacă voi fi invitat, voi merge ( în faţa coaliţiei – n. red.). Dar reţineţi, dacă voi fi invitat. Nu mă duc ca să mă justific, ci ca să mă fac bine înţeles”, a declarat ministrul Justiţiei.
„Nu are de ce să îmi fie teamă, indiferent de soluţie, eu sunt rectorul Universității” din Iași, a adăugat Toader.
Despre evaluarea parchetelor
Despre evaluarea PG, DNA şi DIICOT „Această evalare de fond celor trei mari parchete, Parhetul General, DIICOT şi DNA, nu s-a făcut de zece ani de zile. Orice activitate trebuie să treacă pritr-o evaluare de fond. Ce trebuie să urmăreşti? Specificul activităţii, câte a cauze au avut, dacă au fost cauze nelucrate, dacă unii au fost achitaţi, astfel de lucruri”, a explicat Toader. El a admis că Banca Mondială a făcut un control, în 2013, dar că doreţte în acet moment radiografie exactă a ce se întâmplă în justiţie. „În urmă cu 10 ani a făcut un raport şi Feedom House”, arată Toader. „În raport poţi vedea şi ce a făcut cineva, şi ce nu a făcut”, a explicat Toader. El a arătat că încă nu ştie cine va face acest raport, nefiind stabilit încă acest lucru. „Când evaluezi pe cineva poţi să evaluezi şi pentru ce a făcut, şi pentru ce nu a făcut, pentru inacţiuni. La debutul acestei evaluari veţi fi anuntaţi”, a mai anunţat ministrul Justiţiei.
Grațierea nu este o soluție pentru supraaglomerarea închisorilor
Grațierea rezolvă în mică parte problema penitenciarelor, a declarat ministrul, care consideră că trebuie căutate alte soluții: prevenția, brățara electronică, modificarea criteriilor de eliberare condiționată etc.
Altă soluție, despre care s-a discutat deja de mai multe ori dar nu s-a făcut nimic până acum, ar fi transformarea în penitenciare a unor unități militare dezafectate.
