fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Document / Finanțele vor să schimbe regulile insolvenţei: statul ar putea înscrie creanțe și ulterior deschiderii procedurii

de Adrian N Ionescu , 12.9.2018

Posibilitățile firmelor de a evita plata creditorilor (și mai ales a creanţelor Fiscului), prin simpla declarare a insolvenței, ar urma să fie drastic limitate, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în lucru la Ministerul Finanțelor.

Astfel, dintre modificările prevăzute de proiectul de OUG pentru Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă se remarcă:

  • Organele de inspecţie fiscală vor putea face controale şi vor putea înscrie noi creanţe asupra debitorului şi după ce acesta a notificat deschiderea procedurii de insolvenţă în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI).
    • Sunt considerate anterioare datei de deschidere a procedurii „şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului”, potrivit proiectului citat.
    • Condiţia este ca Fiscul să-şi fi efectuat inspecţia în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii.
    • Inspecția fiscală a contribuabililor intrați în insolvență ar urma să se realizeze doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.
  • Valoarea minimă a creanţei  pentru care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este de 40.000 lei.
    • Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, valoarea-prag este de 40.000 lei iar cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului.
  • Creanţele bugetare nu vor mai depăşi pragul de 50% din totalul creanţelor asupra debitorului, dacă insolvenţa a fost cerută chiar de acesta.
    • Propunerea urmăreşte prevenirea intrării în insolvenţă doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.
  • Este prevăzută reducerea de la 50% la 30% a valorii creanțelor înscrise la masa credală pentru care un creditor, sau administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar pot promova acțiunea de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor identificate culpabile de starea de insolvență a debitorului.
  • De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
  • Desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar care va administra procedura se va face aleatoriu, dacă cererea de deschidere a acesteia a fost formulată de debitor.
    • Legea ar trebui să evite, astfel,  conflictele de interes, respectiv evitarea administrării, fie și provizorie, a societății de către un practician ales de membrii organelor de conducere ale societății care, prin măsurile anterioare deschiderii procedurii, au determinat starea de insolvență a acesteia.
    • Evitarea altor factori de viciere a procedurii insolvenței ar urma să se facă printr-un regim de incompatibilități privind desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate.
    • Nu pot fi desemnate persoanele aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori.
  • Este prevăzută posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții:reorganizare săcietăţii debitoare să facă posibilă continuarea activităţii;
    • stingerea creanței fiscale prin conversie în acţiuni să ducă la maximizaea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment;
    • conversia se face integral și la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale;
    • dacă statul nu era deja acțiunar la societatea respectivă, acțiunile obținute din conversie, depturile și obligațiile statului român cad în sarcina Autorității de Administrare a Activelor Statului.
  • Oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, dacă acesta nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii.
  • Cererea va trebui judecată de urgență și cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Legea actuală prevede judecarea cererii de urgență și cu precădere, dar prevede și un termen maxim.

Descărcați de AICI proiectul de OUG pentru modificarea Legii insolvenţei

Mediul de afaceri a reclamat de multă vreme lacunele legii insolvenţei şi a altor prevederi legale care fac din procedutra insolvenţei o metodă de management.

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult