29 ianuarie, 2016

Ministerul Justiției a publicat pe site-ul instituției proiectul de ordonanță de urgență prin care este abrogat articolul ce le permite deținuților să își reducă pedeapsa cu câte 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică elaborată după gratii.

Deținuții vor putea în continuare să scrie și publice, dar această activitate nu va mai putea fi folosită pentru eliberarea înainte de termen.

Posibilitatea de a se elibera înainte mai devreme în acest mod a dus la un abuz de drept, deturnând instituția de drept penal ce permite calcularea pedepsei considerată ca executată pe baza muncii prestate.

Astfel, dacă în 2006 nu exista nicio persoană care să fi publicat de după gratii vreo lucrare, în acest moment în penitenciarele din România există 63 de persoane care au aprobare pentru pregătirea a 103 lucrări cu caracter științific, se arată în nota de fundamentare a ministerului.

Fenomentul a apărut odată cu condamnații pentru corupție proveniți din rândul demnitarilor și al înalților funcționari, adică pe măsură ce DNA a început să înregistreze victorii în instanță.

2006 – 0 lucrări;
2007 – 4 lucrări;
2008 – 2 lucrări;
2009 – 6 lucrări;
2010 – 3 lucrări;
2011 – 3 lucrări;
2012 – 6 lucrări;
2013 – 14 lucrări;
2014 – 89 lucrări;
2015 – 337 lucrări.

În perioada 01.01.2013-21.12.2015, au fost elaborate și publicate publicate 440 de lucrări științifice, de către 229 de persoane condamnate, atrage atenția ministerul.

De ce este necesară abrogarea, în opinia ministerului:

Pedeapsa are și o funcție de reeducare prin care se urmărește formarea unei noi atitudini față de valorile sociale, dar prin aceste lucrări științifice o persoană privată de libertate nu intenționează să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, nerealizându-se, de fapt, scopul și funcțiile pedepsei. Astfel, se creează o contradicție între scopul pedepsei și aplicabilitatea dispozițiilor legale referitoare la liberarea condiționată: lucrările sunt realizate doar formal.
Modul în care au fost aplicate textelau determinat o escaladare a situației, cu consecințe nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci și a valorii operelor lucrărilor științifice în general, provocând o reacție puternică din partea societății civile și a mediului academic de respingere a golirii de conținut a activității de cercetare științifică.
Impactul negativ asupra încrederii în actul de justiție. Apare ideea de justiție formală, în care persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni își execută pedeapsa în mod formal, prin utilizarea abuzivă și deturnarea de la scopul reglementării a anumitor prevederi legale.
Abrogarea trebuie făcută prin OUG, fiindcă amânarea deciziei ar conduce la perpetuarea folosirii abuzive a acestui beneficiu, alte persoane care pregătesc acum astfel de lucrări putând beneficia și el în mod incorect de reducere.

Ce propune prin abrogare:

„Partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate și/sau a instruirii școlare și formării profesionale va avea în vedere numai prestarea acelor activități care pot fi controlate de către autoritățile statului (fie ele administrative sau jurisdicționale) și care au capacitatea de a evita folosirea abuzivă a dispozițiilor legale în vederea obținerii unui beneficiu formal, nefundamentat de o schimbare reală a comportamentului persoanei condamnate.

Cu alte cuvinte, pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, va privi prestarea de muncă remunerată, de muncă neremunerată, de munca pe timpul nopții ori, după caz, participarea la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională”, se explică în nota de fundamentare.

CSM dorește înăsprirea legii, nu abrogarea prevederii

CSM și ministrul Justiției, Raluca Prună, nu au ajuns joi la un acord în privința modului în care ar trebui rezolvată inflația de “lucrări științifice” pe care condamnații le scriu în timpul detenției pentru a scăpa de câte 30 de zile de închisoare cu fiecare carte publicată.

Plenul CSM a stabilit în ședința de joi, cu nouă voturi pentru și opt împotrivă, ca reglementarea să fie păstrată, dar cu unele intervenții care să introducă o serie de criterii foarte clare pentru stabilirea caracterului științific al lucrărilor și pentru procesul de elaborare a acestora.

S-ar pune astfel ordine în întregul mecanism și cei care într-adevăr doresc și pot elabora asemenea lucrări ar beneficia în continuare de reducerea pedepsei ca urmare a muncii intelectuale.

Altfel, a explicat judecătorul Adrian Bordea, membru CSM, se va ajunge la discriminare între munca fizică (reglementată foarte clar și care ar rămâne în lege) și cea intelectuală (care va fi eliminată).

De aceea, CSM recomandă păstrarea facilității în anumite condiții:

“Abrogarea unei astfel de dispoziții poate crea mai mult rău și de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluția cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condițiilor în care un deținut poate beneficia (…) de un câștig”, a spus judecătorul, citat de Agerpres.

Președintele Consiliului, Mircea Aron, a invocat dezbaterea publică declanșată după numeroasele dezvăluiri având acest subiect și a conchis că, până la urmă, decizia este una de politică publică și oricare ar fi ea, aparține inițiatorului, adică Ministerului Justiției.

Avizul CSM, de respingere a abrogării prevederii, este unul consultativ.