Proiect de Lege pentru hypermarketuri, în favoarea furnizorilor. Cum ar modifica obiceiurile de shopping ale românilor

Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a discutat, miercuri, o serie de modificări la Legea 321 din 2009, care reglementează comerţul cu produse alimentare.

În situaţia în care aceste modificări ar fi adoptate în forma propusă de iniţiator, activitatea marilor retaileri prezenţi în România (Metro, Auchan, Kaufland, Carrefour, Selgros) va fi, în premieră, supusă unor constrângeri importante.

Există însă elemente în proiectul noii legi care  par să-i favorizeze pe retailerii la fel de mari, dar care au conceptul de afacere bazat pe numărul mare de spaţii comerciale de dimensiuni mai mici (Lidl, Mega Image).

Supermarketurile, forţate să relaxeze relaţia cu furnizorii

Iniţiatorul proiectului de modificare al Legii 321 este deputatul liberal Marin Anton (foto), vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Modificările propuse de Marin Anton la Legea 321 sunt următoarele:

• Articolul 2 alineatul (2), punctul 10 se abrogă. Explicaţie: Dispare noţiunea de discount, adică avantajul financiar direct pe care comerciantul îl solicită de regulă unui furnizor, aplicat procentual la preţul de listă
• Articolul 2 alineatul (2), punctul 11 se modifică astfel- “cost de achiziţie a bunurilor”- cuprinde preţul de cumpărare negociat între supermarket şi furnizor. Legea actuală descrie costul de achiziţie ca fiind “preţul unitar net care apare în factura de achiziţie, la care se adugă cheltuieli directe specifice revânzării şi costurile serviciilor prestate de comerciant furnizorului”. Explicaţie: se interzic taxele impuse furnizorilor de marfă de către supermarketuri – de raft, de poziţionare, de promovare, de manipulare etc
• Articolul 8 se modifică astfel: “Termenul de plată a comerciantului către furnizori pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 10 zile.” Explicaţie: Legea actuală permite supermarketurilor să efectueze plăţi către furnizori în cel mult 35 de zile. În practică, plăţile sunt făcute la intervale mai mari pentru că se fac, de regulă, după vânzarea pe loturi de marfă.

Marii retaileri, închis în week-end

Dacă aceste modificări pot fi caracterizate drept favorabile producătorilor români, alte două modificări lasă loc interpretărilor:

• La articolul 2 alineatul (2), după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 16, cu următorul cuprins: “supermarket – unitate de vânzare cu amănuntul, cu autoservire, care oferă o largă selecţie de produse alimentare şi nealimentare şi care are o suprafaţă de minimum 1.500 mp.”

Această prevedere va scoate practic de sub constrângerile viitoarei legi reţele de genul Mega Image sau Lidl, care nu au spaţii de vânzare de peste 1.500 mp.

• După articolul 9 se introduce un nou articol, cu următorul cuprins: “Supermarketurile, prevăzute la art. 2 alin. (2) pct. 16, sunt obligate să respecte următorul program săptămânal de funcţionare: luni- sâmbătă, ora 14.00- deschis; sâmbătă, ora 14.00- duminică- închis.”

O consecinţă previzibilă: fluxul de cumpărători de week-end va fi canalizat către pieţele agroalimentare şi către aceleaşi reţele de genul Mega Image sau Lidl.

Premisa de la care pleacă iniţiatorul proiectului de lege, conform căruia modificările propuse vor conduce la dezvoltarea comerţului tradiţional, este discutabilă din două motive:

• Pieţele agroalimentare sunt în majoritate ocupate de intermediari, care lucrează într-o zonă nefiscalizată a comerţului.
• Accesul micilor producătorilor la reţelele de magazine constituite în oraşe rămâne la fel de dificil- pentru că nu depăşesc norma de spaţiu, nu vor trebui să respecte eventualele constrângeri impuse marilor magazine.

Descărcaţi AICI proiectul aflat la Comisia pentru Agricultură

Marin Anton: În Europa, supermarketurile abuzează de poziţia dominantă. Se impun măsuri naţionale urgente

Deputatul Marin Anton a explicat pentru cursdeguvernare.ro resorturile care au stat la baza propunerii sale:

“Problema supermarketurilor constituie o preocupare majoră la nivel european, unde sectorul de vânzări cu amânuntul este dominat de un număr din ce în ce mai restrâns de lanţuri de supermarketuri. Acestea abuzează de poziţia dominantă: exercită un control asupra accesului pe care îl au agricultorii şi alţi distribuitori la consumatori, cu efecte negative asupra condiţiilor de muncă, a protecţiei mediului şi a securităţii alimentare. Se impun, deci, şi măsuri naţionale urgente.”

Dacă vor fi adoptate, aceste măsuri vor constitui un sprijin pentru producătorii autohtoni, consideră Marin Anton, care afirmă că iniţiativa sa este susţinută şi de colegii din PSD.

Reprezentanţi PSD din Comisia pentru Agricultură au confirmat susţinerea, cu amendamentul obţinerii încuvinţării din partea propriului grup parlamentar.

Nu la fel de convinşi sunt însă în legătură cu menţinerea definiţiei de supermarket, ca fiind spaţiul de vânzare mai mare de 1.500 mp. “Pe fond, este o lege bună, dar perfectibilă. O să modificăm acest punct- or îi închidem pe toţi în week-end, or nu”, au declarat trei dintre deputaţii PSD din comisia de specialitate.