fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: Plimbat 11 ani prin 5 legi și 4 ministere, a fost cedat luna trecută către administrațiile locale

de Mariana Bechir 28.1.2014

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 11 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

După 11 ani de legislație, guvernul Ponta a găsit soluția: în urmă cu câteva săptămâni, a transferat problema perdelelor forestiere de protecție, printr-o ordonanță de urgență, de la administrația centrală la autoritățile locale. Chiar și în cazul drumurilor naționale, europene și al autostrăzilor.

Iată povestea și cronologia.

***

România ar urma să înceapă primăvara aceasta, cu 11 ani întârziere față de prevederile legale, Programul Național pentru Perdele Forestiere, prin care vor fi realizați 870 de kilometri de zid verde, de-a lungul celor 3 autostrăzi și a drumurilor naționale cu risc de înzăpezire.

Pentru protecția drumurilor și a căilor ferate, România are nevoie de 5.155 de hectare de lizieră care să se întindă pe ambele părți ale celor 1.718 kilometri de căi de comunicații: 2.738 de hectare pentru protejarea a 870 de km de drumuri naționale și autostrăzi, și 720 de hectare pentru protecția a 212 km de cale ferată.

Aceste perdele au, potrivit legii, o lățime de 30 de metri, și sunt formate din copaci cu ramuri bogate și arbuști (din specii corespunzătoare zonei), care să formeze un zid verde compact prin care viscolul să nu poată transporta zăpada de pe câmpuri.

11 ani de legislație și 5 ministere nu au reușit să protejeze niciun kilometru de șosea. Costul programului: doar 7 – 8 milioane de euro

În urmă cu doar o lună, în ședința de guvern din 23 decembrie 2013, executivul a aprobat o ordonanță de urgență care transfera problema perdelelor de protecție a șoselelor, de la administrația centrală, la consiliile județene. Ordonanța avizează, practic, Programul național specific, cu o singură modificare: licitațiile pentru crearea perdelelor forestiere vor fi organizate pe plan local.

Deși nu a produs practic niciun efect în teren, programul are deja în spate o bogată legislație:

2002: Legea 289 privind perdelele forestiere de protecție declara puținele liziere rămase după retrocedare drept bunuri ”de interes național”.

2004: HG 994

Hotărârea de guvern 648, din 2004, prevedea realizarea acestor perdele pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha

pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr aproximativ de 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci.

2006: HG 699

Peste numai doi ani, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu aproba propriul Program de înființare a perdelelor, care modifica anexele din HG648.

Diferențele erau mici, comparativ cu Programul lui Adrian Năstase. Programul prevedea o lungime totală de 1.082 km, cu o suprafață de 3.458 de ha, din care:

pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha

pentru căi ferate – 212 km, 720 ha

Erau estimați ca fiind necesari circa 30 de milioane de puieți.

HG din 2006 conținea și valoarea aproximativă a programului – 8,1 milioane de euro, precum și termene de finalizare.

Durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție este 2005 – 2014, timp în care se realizează plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014)”, se spunea în actul respectiv.

Legea din 2011

Programul n-a putut demara fiindcă s-a descoperit o deficiență a legislației – nimeni nu putea să-i oblige pe proprietarii terenurilor de pe marginea drumurilor să accepte înființarea acestor liziere.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor – în 2011, Legea 289 a fost modificată, Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică și s-a introdus procedura expropierii, pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor.

Planul care nu s-a realizat niciodată :

 

Ministerele și protocoalele lor

Tot în 2011, Ministerul Transporturilor (la care se afla Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) și Ministerul Mediului semnau un protocol prin care se angajau să colaboreze pentru construirea acestui sistem.

CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor și, împreună cu cei de la inspectoratele silvice , să obțină de la aceștia acordul pentru perdelele forestiere. Ministerul Mediului era cel care asigura fondurile și organiza licitațiile pentru executarea asigura fondurile necesare realizarii perdelelor forestiere de protectie si realizeaza procedurile de atribuire a contractelor de executie, in conformitate cu prevederile legale.

Din acel moment, spune Mihai Daia, director Romsilva, regia așteaptă să fie solicitată pentru demararea operațiunii: ”Avem puieți, avem tot ce trebuie”.

În 2011 s-au plantat primii puieți, pe autostrada A2 – 3.000 de bucăți, sădiți pe o lungime de 250de metri și 30 de metri lățime.

Dacă s-a mai făcut ceva în 2012 și 2013, nu am reușit să aflăm, deoarece Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, în subordinea căruia se află acum CNADNR, nu știe că perdelele forestiere se află și la această companie: ”CNDANR nu are legătură cu perdelele forestiere”, a declarat ministrul Dan Șova, pentrucursdeguvernare.ro.

Situația sistemului național

Din totalul de 870 de kilometri necesari, România avea în 2012 doar 27 de kilometri de perdele forestiere. În administrarea CNADNR se aflau 24,067 kilometri, iar alți 3,240 de kilometri erau în administrarea altor instituții (consilii locale, ocoale silvice etc.).

Ultima intervenție legislativă : Ministerul vicepremierului Dragnea transferă operațiunea la consiliile județene

 

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În chiar anul în care sistemul acesta trebuia să fie complet funcțional, Guvernul Ponta abia demarează marea operațiune, după ce a modificat iar legislația.

În ședința din 23 decembrie 2013, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență prin care este adoptat Programul național de perdele forestiere. Actul stabilește, de asemenea alocarea, anul acesta, a 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro) pentru construirea celor 870 de km de perdele împotriva înzăpezirii autostrăzilor și a drumurilor naționale care iarna au mereu probleme.

Ordonanța nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, nu a figurat pe lista oficială a actelor suspuse aprobării în ședințele de guvern (pe site-ul Executivului), iar proiectul nu a fost afișat la ”Transparență decizională”, nici pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului) și nici pe cel al Ministerului Dezvoltării, cele două instituții care au inițiat proiectul.

În mare, programul rămâne ca același, are aceiași parametri – lungime, număr de puieți, costuri etc.

Principala modificare intervine la implementarea sistemului: departamentul Apelor și Pădurilor va da banii, dar proiectele și executarea acestor perdele forestiere vor fi atribuite de către consiliile județene, și nu de către autoritatea de mediu, cum precizau reglementările anterioare.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape și Păduri a declarat pentru cursdeguvernare.rolicitațiile pentru proiectare și executare vor fi organizate în februarie, de către consiliile județene pe teritoriul cărora trec autostrăzile și drumurile naționale din program, iar în aprilie încep efectiv lucrările.

Ministrul Varga spune că președinții consiliilor județene au făcut deja cereri și pentru celelalte genuri de perdele forestiere, pentru cele împotriva degradări terenurilor și a deșertificării, existând un mare interes din partea autorităților locale pentru aceste acțiuni.

Prima victimă a perdelelor forestiere: Nicușor Constantinescu – dosar penal

Programul național nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, însă a apărut prima urmărire penală legată de aceste perdele forestiere.

Procurorii DNA au început în ianuarie urmărirea penală împotriva lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru șase infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Soluția cea mai ieftină și mai eficientă

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, costă mult mai puțin decât parazăpezile și este și mult mai eficient.

Foștii miniștri Anca Boagiu și Laszlo Borbely calculaseră că este de 40 de ori mai ieftin să faci perdele forestiere, decât să pui parazăpezi.

În plus, parazăpezile se fură, se plâng în fiecare an autoritățile.

În iarna 2011 – 2012, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a instalat parazăpezi pe o lungime de 162 de kilometri. Distanța ar fi trebuit să fie mai mare, dar numai de la Direcția de Drumuri și Poduri Constanța au fost furate panouri care se întideau pe mai mult de 4 kilometri lineari.

Dar mai există un avantaj important – dacă zăpada de pe câmp nu mai ajunge pe drumuri,   nici deszăpezirea nu ar trebui să coste scump.
Contractele semnate pentru deszăpezirea din iarna aceasta totalizează peste 215 de milioane de lei. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Un istoric al ultimelor cinci ierni arată că drumurile care se închid din cauza troienelor de zăpadă depuse pe carosabil sunt cam aceleaşi.

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nameţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)


Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2014

Un raspuns

  1. Adriana
    2.2.2014, 2:52 pm

    Pe noi parca in fiecare iarna suntem luati prin surprindere ca a venit ninsoarea

Lăsați un comentariu


Stiri

Moment istoric: liderii marilor religii se vor ruga în comun pentru pace

Iulian Soare

Papa Francisc şi lideri de diferite religii, printre care şi patriarhul ortodox Bartolomeu I, se vor ruga marţi în Piaţa Campidoglio din Roma pentru victimele… Mai mult

Stiri

Michael Horodniceanu, care a revoluționat traficul din New York, îl va consilia pro bono pe Nicușor Dan

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan a obținut sprijinul profesorului american de origine română Michael Horodniceanu, care a condus timp de mai mulți ani tot ce a ținut de… Mai mult

Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult