Deși nu s-a terminat nici culesul viei î 2023, se poate spune deja că anul 2024 nu are deloc semne bune, așa cum se anticipa în primăvară. Nici pentru economia globală, nici pentru Uniunea Europeană, cu atât mai puțin pentru Europa de Est și România.
Ultima instituție internațională care și-a revizuit prognoza în sens negativ, este OECD, organizația care reunește cele mai mari economii ale lumii.
Deși în prognoza intermediară de toamnă, OECD nu include și țările din Europa Centrală și de Est, așteptările privind evoluția mediului economic extern în 2024 reprezintă o piesă importantă a puzzle-ului pentru elaborarea prognozelor la nivel regional. În plus dezvoltarea României va fi afectată și de pachetul de măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar, ceea ce va încetini și mai mult expansiunea economică în 2024.
Prognoză în scădere pentru zona euro – risc pentru statele ECE
În ceea ce privește creșterea PIB-ului global, OECD își revizuiește în scădere previziunile. Pentru economia mondială este așteptată o creștere de 3% în 2023, înainte de a încetini la 2,7% în 2024.
Dar, mai important pentru Europa Centrală și de Est, creșterea PIB-ului din zona euro – partenerul economic principal – a fost reevaluată în jos la 1,1% în 2024 (cu 0,4 procente mai puțin față de prognoza din iunie).
Potrivit OECD, creșterea în majoritatea economiilor avansate va continua să fie frânată de înăsprirea politicii monetare necesară pentru a controla inflația și de a pune finanțele publice pe o cale sustenabilă. OECD subliniază că efectele înăspririi politicilor monetare în economiile avansate sunt acum văzute ca o frână mai puternică decât se credea anterior.
În plus, OECD acordă o mare atenție Chinei, atrăgând atenția că riscul care decurge din tensiunile structurale din economia chineză poate gripa și mai mult motorul dezvoltării. Economiștii consideră că încetinirea mai bruscă decât se anticipa din China este un risc cheie, care are implicații globale. Per total, mediul extern slab reprezintă un risc considerabil pentru creșterea economiilor din Europa Centrală și de Est, dependente de cererea din partea statelor dezvoltate.
Perspective gri pentru România: creșterile din 2023 si 2024 – mult sub prognozele anterioare. Indicatorii anticipați
Referitor la țara noastră, bancherii și-au redus așteptările pe fondul dependenței de economia regională, dar și în baza pachetului de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar.
Economiștii de la ING spun că economia României a încetinit din trimestrul II 2023, fapt valabil pentru majoritatea sectorelor. Acest lucru a dus la încasarea de venituri bugetare sub program, forțând guvernul să vină cu unele măsuri fiscale nepopulare, menite să limiteze deficitul. Acest lucru are un potențial destul de mare de a reduce și mai mult creșterea în 2024
ING și-a revizuit prognoza de creștere a României pentru 2023 de la 2,5% la 1,5% pe baza rezultatelor dezamăgitoare din prima jumătate a anului și a perspectivelor reduse pentru o revenire în a doua jumătate. De asemenea, a revizuit în scădere estimarea de lungă durată a PIB-ului de la 3,7% la 2,8% pentru 2024.
Astfel, deși economia ar urma să accelereze anul următor, nivelul prognozat este unul semnificativ sub cel anticipat în urmă cu câteva luni.
„Pe de altă parte, cel mai recent pachet fiscal anunțat ar putea pune presiune pe procesul de dezinflație și pe creșterea economică, majorând riscurile pentru o creștere mai redusă, și au potențialul de a duce la un mediu în care dobânzile rămân la un nivel ridicat mai multă vreme”, se arată în analiza ING.
„Totuși, această evoluție este puternic dependentă de o creștere relativ puternică a produsului intern brut. În măsura în care noile ținte vor fi agreate cu Comisia Europeană (și credem că vor fi), atunci nu ar trebui să zdruncine prea mult încrederea piețelor și/sau fluxul de fonduri UE”, adaugă analiștii băncii olandeze.
Pentru inflație, ING are o estimare mai optimistă de 7,1% pentru sfârșitul anului 2023, valoare sub majoritatea prognozelor actualizate. Pentru 2024 se anticipează ca rata inflației să scadă la 4%.
Referitor la deficitul bugetar, pachetul de măsuri fiscal bugetare pentru care guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare, se estimează că în 2023 acesta se va situa în jur de 5,5% din PIB; ar trebui să scadă spre zona de 4,0% în 2024 și, posibil, mai aproape de 3,0% din PIB în 2025.
Politica moneteră: reducerile de dobândă de politică monetară sunt excluse în acest an și ciclul de relaxare ar trebui să înceapă în primul trimestru al anului viitor, cu un total de reduceri de 150 puncte de bază până la finele anului. Acest lucru ar putea fi realizat odată cu restrângerea treptată a condițiilor de lichiditate pe piața interbancară. În cazul în care traiectoria dezinflației dezamăgește, probabilitatea unui scenariu de scădere a dobânzilor pe o perioadă mai lungă crește semnificativ.
Erste, prognoză mai optistă: Avans de 3,3% în 2024
Erste Bank anunță, de asemenea, că taie de la 4,2% la 3,3% estimarea de creștere pentru anul viitor, dar menține la 2,1% estimarea pentru anul în curs.
În analiza Erste se arată că „Riscurile sunt ca creșterea PIB prognozată pentru anul 2024 să fie mai mică din cauza:
- taxelor mai mari pentru firme ce riscă să descurajeze investițiile private,
- implementarea mai lentă a investițiilor publice planificate,
- întârzierilor din atragerea fondurilor UE,
- a scăderii încrederii consumatorilor ca urmare a incertitudinilor inerente unui an electoral,
- a inflației mai persistente decât era anticipat”,
Erste a revizuit în jos, cu 0,2 puncte procentuale și 0,5 puncte procentuale prognozele de creștere în zona euro pentru 2023 și 2024, la 0,7%, respectiv 1%.
***
