sâmbătă

25 mai, 2024

18 septembrie, 2023

Erste Group Research a revizuit prognoza pentru deficitul de cont curent în 2023 la -6,9% din PIB, în scădere față de estimarea anterioară de -7,9% din PIB, anunțată în februarie. Ajustarea dezechilibrului extern al României este mai rapidă decât se anticipa, pe fondul reducerii ratei investițiilor interne și o creștere moderată a ratei economisirii, explică economiștii Erste Group.

În 2022, deficitul de cont curent al României s-a ridicat la un nivel record de -9,3% din PIB.

Pentru anul viitor se anticipează că deficitul de cont curent se va situa în jur -6,5% din PIB, deoarece o reducere anuală mai accelerată nu este luată în calcul de economiștii de la Erste din cauza competitivității scăzute a exporturilor românești.


Moneda națională este supraevaluată în termeni reali comparativ cu zlotul polonez și forintul ungar, iar gâtuirile generate de infrastructură limitează creșterea în viitor a exporturilor pe măsură ce economia zonei euro își revine, explică Erste stagnarea deficitului pentru 2024.

Cu toate că deficitul de cont curent rămâne unul dintre cele mai mari din UE, ajustarea sa ar putea să reducă din principalele temeri ale investitorilor străini și agențiilor de rating, micșorând din presiunile pentru deprecierea leului.

Prognoza Erste pe curs este de 5,05 lei pentru un euro în decembrie 3023 și 5,15 lei/euro la finele lui 2024, cu riscuri diminuate pentru o depreciere nominală mai accentuată.

Deficitul în termeni anuali a ajuns la -7,8% în T2 2023, față de -9,3% din PIB în T4 2022. Astfel, Erste consideră că ajustarea va continua în următoarele două trimestre din 2023, ajutată fiind de pachetul de măsuri pentru ajustare fiscală, în timp ce efectul de bază al prețurilor mărfurilor va dispărea treptat.


Deficitul pentru soldul schimburilor comerciale cu mărfuri s-a redus la -10,2% din PIB în T2 2023 față de -11,3% din PIB în T4 2022, excedentul comercial pentru balanța serviciilor crescând la 4,7% din PIB în T2 2023 față de 4,4% din PIB în T4 2022, soldul veniturilor primare a fost -2,9 % din PIB în T2 2023 versus -3,1% din PIB în T4 2022, iar soldul veniturilor secundare a fost constant, 0,6% din PIB.

Descompunerea creșterii nominale a deficitului comercial pentru mărfuri între creșterea volumului și creșterea prețurilor arată că 2/3 din creșterea deficitului comercial în 2022 s-a datorat prețurilor mai mari și 1/3 a fost atribuită unor volume mai mari de import. Corecția din semestrul 1 din 2023 a fost similară, 2/3 din scăderea deficitului comercial nominal fiind explicată de prețurile mai mici și 1/3 de scăderea volumelor.

În perioada august 2022 – iulie 2023, deficitul de cont curent a scăzut în continuare la -23,4 miliarde euro, față de -23,7 miliarde euro în perioada iunie 2022 – iulie 2023, în principal datorită deficitului comercial mai redus pentru comerțul exterior cu mărfuri.

O analiză a deficitului din persectiva evoluției economisirii și investițiilor arată o scădere evidentă a ratei investițiilor interne în ultimele trimestre și o ușoară creștere a economisirii interne.

Fluxurile stabile de capital sub formă de investiții directe plus contul de capital au finanțat 64% din deficitul de cont curent în iulie 2023 față de 62% în decembrie 2021, un rol cheie jucând fondurile europene primite de administrația publică.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: