Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Prognoza oficială – resetată odată cu președintele CNSP: ajustările indicatorilor cheie

de Marin Pana , 28.11.2019

După ce la Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză, s-a înlocuit președintele, consecutiv schimbării Guvernului, a fost resetată și dată publicității tradiționala prognoză de toamnă. Care ar fi trebuit să apară mult mai devreme. Nu de alta, dar pentru că, în principiu, stă la baza construcției bugetului pentru anul următor.

Noile date,  prezentate pentru un orizont extins până în anul 2023 ( față de 2022) în prognoza de primăvară, estimează (de altfel, realist) valori mai mici pentru creșterea economică pe termen mediu, în condițiile unui PIB potențial diminuat. Cu marea noutate că deviația de PIB a trecut de pe plus (cam mic față de analizele altor instituții) pe un destul de bizar minus.

De remarcat valorile mai mari în termeni nominali pentru PIB, atât în lei cât și în euro, în condițiile unei abordări stabile a cursului de schimb la 4,75 lei/euro. Abordare optimistă dar, oricum, mai reținută față de eternele aprecieri ale leului netranspuse în realitate, care apăreau în fostele prognoze.

Ajustările indicatorilor-cheie

1.Produsul Intern Brut ar urma să avanseze într-un ritm mai redus decât se estima anterior, cu o majorare a rezultatului cumulat pe intervalul 2019 – 2022 redusă în termeni reali de la 22,9% anterior, la doar 17,5%, adică un  minus pe patru ani de peste cinci puncte procentuale.

Asta în condițiile în care estimarea de 4,1% pentru anul viitor se situează peste cifrele de 3,5% (avansată de FMI) sau 3,6% (estimarea Comisiei Europene, care, deocamdată vine cu o valoare și mai clar divergentă pentru anul 2021, respectiv 3,3%). În aceste condiții, se pune problema dacă, după ajustarea creșterilor economice de la dorințe spre realitate nu ar trebui să facem acordul cu posibilitățile reale și pe partea de beneficii sociale, antamate pe cu totul alte baze de prognoză.

2.Estimarea pentru inflația medie anuală, și ea permanent subestimată anterior, a fost ridicată cu câteva zecimi (semnificative) de procent, dar trebuie remarcat că traiectoria descrescătoare prezisă până în 2021 nu seamănă cu previziunile BNR, care sunt ceva mai mici pentru 2020 și ceva mai mari pentru 2022, desigur, pe actualele ipoteze de lucru.

Cât privește creșterea prețurilor din întreaga economie și nu cele măsurate la consumator, aceasta ar urma să fie evident mai ridicată decât se anticipa anterior. Ceea ce ar explica de ce PIB-ul ar urma să crească mai mult în termeni nominali dar mai puțin în termeni reali decât se anticipa n primăvară.

3.Paradoxal, deși creșterea economică ar urma să fie mai mică față de cea estimată anterior, PIB ar urma să crească mai mult exprimat în miliarde euro. Ceea ce ar implica și un PIB/locuitor ceva mai mare în moneda unică europeană. Marele „dacă” în această construcție este cursul de schimb MEDIU ANUAL păstrat la nivelul de 4,75 lei încă trei ani de acum înainte.

În context, ar fi de apreciat doza de realism introdusă odată cu renunțarea la predicțiile fanteziste privind evoluția deficitului de cont curent ( factor major pentru cursul de schimb). Precum și intenția de a readuce acest indicator critic de macrostabilitate în limita maximă de 4% din PIB prin 2021.

Cu toate acestea, în condiții de inflație net superioară la noi față de Zona Euro, apreciere în termeni reali a leului față de euro, care ar rezulta din păstrarea la același nivel a cursului nominal este, practic, exclusă, mai ales că avem și deficit bugetar ieșit din matcă. Cu consecințele de rigoare pe expresia în miliarde de euro a PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult