La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Prognoza oficială – resetată odată cu președintele CNSP: ajustările indicatorilor cheie

de Marin Pana , 28.11.2019

După ce la Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză, s-a înlocuit președintele, consecutiv schimbării Guvernului, a fost resetată și dată publicității tradiționala prognoză de toamnă. Care ar fi trebuit să apară mult mai devreme. Nu de alta, dar pentru că, în principiu, stă la baza construcției bugetului pentru anul următor.

Noile date,  prezentate pentru un orizont extins până în anul 2023 ( față de 2022) în prognoza de primăvară, estimează (de altfel, realist) valori mai mici pentru creșterea economică pe termen mediu, în condițiile unui PIB potențial diminuat. Cu marea noutate că deviația de PIB a trecut de pe plus (cam mic față de analizele altor instituții) pe un destul de bizar minus.

De remarcat valorile mai mari în termeni nominali pentru PIB, atât în lei cât și în euro, în condițiile unei abordări stabile a cursului de schimb la 4,75 lei/euro. Abordare optimistă dar, oricum, mai reținută față de eternele aprecieri ale leului netranspuse în realitate, care apăreau în fostele prognoze.

Ajustările indicatorilor-cheie

1.Produsul Intern Brut ar urma să avanseze într-un ritm mai redus decât se estima anterior, cu o majorare a rezultatului cumulat pe intervalul 2019 – 2022 redusă în termeni reali de la 22,9% anterior, la doar 17,5%, adică un  minus pe patru ani de peste cinci puncte procentuale.

Asta în condițiile în care estimarea de 4,1% pentru anul viitor se situează peste cifrele de 3,5% (avansată de FMI) sau 3,6% (estimarea Comisiei Europene, care, deocamdată vine cu o valoare și mai clar divergentă pentru anul 2021, respectiv 3,3%). În aceste condiții, se pune problema dacă, după ajustarea creșterilor economice de la dorințe spre realitate nu ar trebui să facem acordul cu posibilitățile reale și pe partea de beneficii sociale, antamate pe cu totul alte baze de prognoză.

2.Estimarea pentru inflația medie anuală, și ea permanent subestimată anterior, a fost ridicată cu câteva zecimi (semnificative) de procent, dar trebuie remarcat că traiectoria descrescătoare prezisă până în 2021 nu seamănă cu previziunile BNR, care sunt ceva mai mici pentru 2020 și ceva mai mari pentru 2022, desigur, pe actualele ipoteze de lucru.

Cât privește creșterea prețurilor din întreaga economie și nu cele măsurate la consumator, aceasta ar urma să fie evident mai ridicată decât se anticipa anterior. Ceea ce ar explica de ce PIB-ul ar urma să crească mai mult în termeni nominali dar mai puțin în termeni reali decât se anticipa n primăvară.

3.Paradoxal, deși creșterea economică ar urma să fie mai mică față de cea estimată anterior, PIB ar urma să crească mai mult exprimat în miliarde euro. Ceea ce ar implica și un PIB/locuitor ceva mai mare în moneda unică europeană. Marele „dacă” în această construcție este cursul de schimb MEDIU ANUAL păstrat la nivelul de 4,75 lei încă trei ani de acum înainte.

În context, ar fi de apreciat doza de realism introdusă odată cu renunțarea la predicțiile fanteziste privind evoluția deficitului de cont curent ( factor major pentru cursul de schimb). Precum și intenția de a readuce acest indicator critic de macrostabilitate în limita maximă de 4% din PIB prin 2021.

Cu toate acestea, în condiții de inflație net superioară la noi față de Zona Euro, apreciere în termeni reali a leului față de euro, care ar rezulta din păstrarea la același nivel a cursului nominal este, practic, exclusă, mai ales că avem și deficit bugetar ieșit din matcă. Cu consecințele de rigoare pe expresia în miliarde de euro a PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Comunitatea internațională decide un embargou al vânzărilor de armament în Libia. Forțele insurgente au blocat producția de petrol

Iulian Soare

Puterile străine reunite la Berlin au convenit duminică întărirea unui embargou al armelor în Libia şi au susţinut un acord fragil de încetare a ostilităţilor.… Mai mult

Stiri

Angajarea răspunderii – Guvernul trimite Parlamentului proiectul privind alegerile în două tururi

Vladimir Ionescu

Guvernul trimite luni în Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, pentru care îşi angajează răspunderea. Conform anunţului făcut încă de săptămâna… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult