Creșterea surprinzătoare (5,2%) a economiei românești din primul trimestru al acestui an a determinat Comisia Europeană să-și îmbunătățească estimarea pentru întreg anul 2022, de la 2,6% cât anticipa în primăvară, până la 3,9%, acum, în prognoza de vară.
În schimb, prognoza pentru 2023 a redus avansul de la 3,6% până la 2,9%.
Inflația medie este estimată pentru România la 11,1% în 2022 și la 7,2% în 2023.
Economia își va reduce avansul în întreaga Uniune Europeană, anul viitor. Produsul Intern Brut (PIB) al UE este estimat să crească numai cu 1,5% în 2023, după o creștere de 2,7% în 2022.
Ca urmare a efectelor războiului Rusiei în Ucraina, „este de așteptat ca economia (UE) să fi slăbit în al doilea trimestru, dar ar trebui să-și recapete o anumită tracțiune în timpul verii, datorită unui sezon turistic promițător. În 2023, se preconizează că creșterea economică va lua un anumit impuls, pe seama:
- rezistenței pieței muncii ,
- a moderării inflației
- a sprijinului din partea Facilității de redresare și rezistență și a
- a economisirii încă în exces”, spune Comisia Europeană în Prognoza sa de vară.
Factorii creșterii economice a României: mai întâi consumul și apoi investițiile
„Consumul privat şi investiţiile urmează să fie principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a deficitului comercial”, spune capitolul rezervat României.
Creșterea economică estimată pentru România în 2022 (3,9%) este mai mare decât cea a Croației (3,4%), a Bulgariei (2,8%) și a Cehiei (2,3%), dar mai mică decât cea a Ungariei și Poloniei (5,2%)
Factorii pozitivi și cei negativi „se împletesc” în prognoza de vară. „Pe de o parte, inflația ridicată va afecta puterea de cumpărare a gospodăriilor.
„Pe de altă parte, perspectivele optimiste de pe piața muncii și măsurile de sprijin anunțate de guvern în aprilie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, ar trebui să mențină creșterea consumului privat, deși la un nivel mai moderat”, spune Comisia.
Comisia Europeană contează pe faptul că investițiile sprijinite prin PNRR și de alte fonduri europene vor compensa efectele ratelor ridicate ale dobânzilor și incertitudinea privind investițiile private.
(Citește și: „Comisia Europeană se pregătește să mai reducă prognozele de creștere economică”)
Totuși, „perspectivele comerțului exterior s-au înrăutățit din cauza războiului și a blocajelor din alte părți ale lumii, implicând o încetinire, care va afecta mai mult exporturile decât importurile, așa cum s-a văzut până acum.
Previziunile înrăutățite privind inflația
Comisia și-a înrăutățit previziunile privind media anuală a ratei inflației față de Prognoza de primăvară: de 8,9% până la 11,1% în 2022 și de la 5,3% la 7,2% în 2023.
În regiune, o Inflație mai mare în 2022 este estimată pentru Cehia (13,9%), Bulgaria (12,5%), Polonia (12,2%), Ungaria (11,8%). Croația se oprește la 8,2%.
Preţurile vor continua să crească din cauza energiei, pentru că nu toţi consumatorii sunt protejați de schema de plafonare şi numeroase contracte de furnizare de electricitate şi gaze vor fi renegociate în perioada următoare.
„O explozie a preţurilor energetice este de aşteptat în luna aprilie 2023, când va expira schema de plafonare. De asemenea, preţurile la alimente urmează să crească şi ele având în vedere tendinţele globale şi lipsurile provocate de război”, spune raportul privind România.
Diminuarea mediei inflației la 7,2% în 2023, va avea loc doar „pe măsură ce preţurile la energie se vor modera şi vor începe să se resimtă efectele de bază. Dinamicile salariale mai puternice decât se estimează în prezent reprezintă un risc la adresa prognozei de inflaţie”, mai spune Comisia Europeană.
***
