fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Prognoza de toamnă și sursele de performanță: Până în 2020 PIB ar urma să treacă de 200 miliarde euro

de Marin Pana 21.9.2015

pib deflatorPIB-ul României ar urma să crească într-un ritm accelerat pe perioada 2016 – 2019, potrivit prognozei de toamnă elaborate de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Conform acestei estimări oficiale, de la 3,4% în acest an, avansul economic se va majora anul viitor la peste patru puncte procentuale și va urca spre 4,7% în anul 2019. Adică PIB-ul se va majora cu aproape o cincime în termeni reali până în 2020.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Câteva observații:
De remarcat că anul 2014 apare ca fiind cel mai slab din acest șir de date, odată cu mutarea accentului creșterii economice dinspre export spre consumul intern
.

Anul 2015 include cel mai mare decalaj pozitiv între consumul gospodăriilor și majorarea PIB ( +1,1%), după care se va reveni spre o poziționare echilibrată a acelor doi indicatori și chiar la o mică rămânere în urmă a consumului gospodăriilor pentru 2019.

Dacă se va înfăptui prognoza CNP, care vede un curs de schimb în scădere al euro față de leu de la 4,45 lei/euro în acest an spre 4,40 lei/euro în anii 2018-2019, ar urma să rezulte pe termen mediu o creștere semnificativ mai mare  a PIB-ului exprimat în euro față de cel calculat în termeni reali.

Astfel, în 2019 față de 2014, ar urma să avem o creștere economică de 37,2% în euro față de una de numai 22,7% în termeni reali.

tabel 2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Practic, CNP anunță că o parte importantă a avansului de productivitate ar trebui să se ducă înspre întărirea monedei naționale, nu doar în termeni reali dar și ca nivel nominal în raport cu moneda unică europeană.

Cam 60% din majorarea rezultatului economic al României ar urma să vină din performanța mai bună contabilizată în lei iar 40% din aprecierea leului în raport cu euro.

Procesul de convergență către zona euro se va regăsi și la nivelul prețurilor. Acestea vor crește ca expresie în euro odată cu majorarea suplimentară a PIB pe calea aprecierii leului și reducerea mai rapidă a decalajelor față de Occident pe această cale. De aceea, se impune o alegere atentă a momentului de adoptare a monedei unice, chiar dacă îndeplinirea criteriilor impuse la Maastricht va putea fi menținută în anii următori.

Evoluția salariilor

Majorarea câștigurilor salariale atinge un maxim în acest an, se va păstra peste avansul PIB și în 2016, după care se va înjumătăți și va coborî sub nivelul creșterii economice în perioada 2017 – 2019.

Pragul de 2.000 de lei câștig salarial mediu net pe economie ar urma să fie trecut în 2017 iar cel de 3.000 lei câștig salarial mediu brut pe economie în 2019.

tabel 3

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Ne aflăm, așadar, în plină perioadă de ”creștere promoțională a salariilor”, după care lucrurile se vor liniști și se vor stabiliza la un nivel mai redus de creștere, pe măsură ce turația motorului intern de creștere economică va fi redusă și împinsă din nou manșa motorului pentru exporturi.

Sursele de creștere: Fără investiții ?

În ce privește sectoarele economice care ar trebui să aducă sporul de valoare adăugată brută care să contribuie la creșterea PIB, în viziunea CNP situația se prezintă după cum urmează:

tabel 4Se poate observa că CNP mizează pe reluarea unei creșteri mai consistente în sectorul industrial, care ar trebui să-și conserve rolul principal în avansul PIB din 2016 încolo, cu rezultate plasate între 5% și 6% pe an. Este, însă, destul de greu de anticipat o revenire atât de robustă, după o perioadă în care investițiile au fost în suferință.

Construcțiile sunt și ele vizate să contribuie semnificativ la ridicarea PIB, cu ritmuri de circa 6% pe an, în timp ce serviciile ar urma să revină la un ritm de circa 4% pe an din 2017, după un mic recul anul viitor.

După o cădere estimată la trei procente în acest an, agricultura va reveni în 2016 la nivelul din 2014, pentru a conserva apoi un ritm de aproape 2% pe an.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.9.2015

2 comentarii

  1. pehash
    22.9.2015, 8:29 am

    Tema de cercetare: se iau toate prognozele publicate in acest moment pe cnp.ro (incepand din 2006.. sunt destule) si se face o analiza prognoza/realitate cu medii de abatere pentru fiecare an.. T0, T1… T5. Nici macar nu trebuie sa fie abatere absoluta, pentru ca tot timpul CNP exagereaza..
    Apoi se aplica la urmatoarea prognoza. Ca deh, noi invatam din greselile altora, nu?

  2. nolif46
    22.9.2015, 5:54 pm

    Pana la o analiza de rafinament a dinamicii PIB, fie pe partea de resurse (cum faceti Dvs.), fie pe cea de utilizari (unde investitiile ar fi incluse in FBCF), cred ca trebuie ceva mai multa rigoare la preluarea datelor (in 2013, VAB-ul din agricultura a avut indicele de crestere de 1,292, adica o crestere de 29,2 %, si nu de 2,92 %.)

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Elena Lotrean, Școala finlandeză Sibiu: Șapte competențe pentru formarea copiilor, promovate de educația finlandeză

Redacţia

„Skill-urile” sunt o parte a competențelor, cunoștințe, abilități dar și atitudini, de prea multe ori puțin luate în considerare. Finlandezii își propun să creeze oameni… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult