Prognoza de toamnă și sursele de performanță: Până în 2020 PIB ar urma să treacă de 200 miliarde euro

PIB-ul României ar urma să crească într-un ritm accelerat pe perioada 2016 – 2019, potrivit prognozei de toamnă elaborate de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Conform acestei estimări oficiale, de la 3,4% în acest an, avansul economic se va majora anul viitor la peste patru puncte procentuale și va urca spre 4,7% în anul 2019. Adică PIB-ul se va majora cu aproape o cincime în termeni reali până în 2020.

Câteva observații:
De remarcat că anul 2014 apare ca fiind cel mai slab din acest șir de date, odată cu mutarea accentului creșterii economice dinspre export spre consumul intern.

Anul 2015 include cel mai mare decalaj pozitiv între consumul gospodăriilor și majorarea PIB ( +1,1%), după care se va reveni spre o poziționare echilibrată a acelor doi indicatori și chiar la o mică rămânere în urmă a consumului gospodăriilor pentru 2019.

Dacă se va înfăptui prognoza CNP, care vede un curs de schimb în scădere al euro față de leu de la 4,45 lei/euro în acest an spre 4,40 lei/euro în anii 2018-2019, ar urma să rezulte pe termen mediu o creștere semnificativ mai mare  a PIB-ului exprimat în euro față de cel calculat în termeni reali.

Astfel, în 2019 față de 2014, ar urma să avem o creștere economică de 37,2% în euro față de una de numai 22,7% în termeni reali.

Practic, CNP anunță că o parte importantă a avansului de productivitate ar trebui să se ducă înspre întărirea monedei naționale, nu doar în termeni reali dar și ca nivel nominal în raport cu moneda unică europeană.

Cam 60% din majorarea rezultatului economic al României ar urma să vină din performanța mai bună contabilizată în lei iar 40% din aprecierea leului în raport cu euro.

Procesul de convergență către zona euro se va regăsi și la nivelul prețurilor. Acestea vor crește ca expresie în euro odată cu majorarea suplimentară a PIB pe calea aprecierii leului și reducerea mai rapidă a decalajelor față de Occident pe această cale. De aceea, se impune o alegere atentă a momentului de adoptare a monedei unice, chiar dacă îndeplinirea criteriilor impuse la Maastricht va putea fi menținută în anii următori.

Evoluția salariilor

Majorarea câștigurilor salariale atinge un maxim în acest an, se va păstra peste avansul PIB și în 2016, după care se va înjumătăți și va coborî sub nivelul creșterii economice în perioada 2017 – 2019.

Pragul de 2.000 de lei câștig salarial mediu net pe economie ar urma să fie trecut în 2017 iar cel de 3.000 lei câștig salarial mediu brut pe economie în 2019.

Ne aflăm, așadar, în plină perioadă de ”creștere promoțională a salariilor”, după care lucrurile se vor liniști și se vor stabiliza la un nivel mai redus de creștere, pe măsură ce turația motorului intern de creștere economică va fi redusă și împinsă din nou manșa motorului pentru exporturi.

Sursele de creștere: Fără investiții ?

În ce privește sectoarele economice care ar trebui să aducă sporul de valoare adăugată brută care să contribuie la creșterea PIB, în viziunea CNP situația se prezintă după cum urmează:

Se poate observa că CNP mizează pe reluarea unei creșteri mai consistente în sectorul industrial, care ar trebui să-și conserve rolul principal în avansul PIB din 2016 încolo, cu rezultate plasate între 5% și 6% pe an. Este, însă, destul de greu de anticipat o revenire atât de robustă, după o perioadă în care investițiile au fost în suferință.

Construcțiile sunt și ele vizate să contribuie semnificativ la ridicarea PIB, cu ritmuri de circa 6% pe an, în timp ce serviciile ar urma să revină la un ritm de circa 4% pe an din 2017, după un mic recul anul viitor.

După o cădere estimată la trei procente în acest an, agricultura va reveni în 2016 la nivelul din 2014, pentru a conserva apoi un ritm de aproape 2% pe an.