Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde de lei la 1.031 miliarde lei) dar în jos cu circa 1,5 miliarde euro dacă se face conversia la noul curs de schimb mediu avut în vedere pentru acest an (4,74 lei/euro în loc de 4,65 lei/euro), potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Senzaţie de „deja-vu” pe creşterea economică
Varianta de iarnă a progozei oficiale conducea spre un PIB de aproximativ 219 miliarde de euro, în timp ce varianta de primăvară a updatat cifrele spre doar 217,5 miliarde de euro. În termeni reali, însă, creşterea PIB a fost păstrată, însă, la acelaşi nivel de 5,5%, cam cu jumătate mai mare faţă de estimarea Comisiei Europene de 3,8%.
De reţinut, au fost păstrate în prognoză şi evoluţiile în termeni reali pe anii 2020 – 2022, cu o majorare a ritmului de creştere la 5,7% anul viitor şi un nivel de 5% pentru 2021 şi 2022. Aşadar, proiecţia necesară îndeplinirii programului guvernamental de creştere a veniturilor prespune un avans economic real de aproape 23% pe parcursul a patru ani ( 2019 – 2022).
Interesant, a început din nou procesul de ajustare în sus a deflatorului utilizat pentru transpunerea valorilor nominale prezentate mai sus în termeni reali, cam la fel ca şi în 2018. Deja, de la 2,1% în varianta de iarnă, s-a ajuns la 3,5% în varianta curentă, cea de primăvară.
În martie 2019, indicele preţurilor din industrie (a se citi, orientativ, din economie) se afla la 5,26%. Or, anul trecut, s-a ajuns de la un deflator prognozat iniţial tot de 2,1%, până la 6,1% pe final, ceea ce a afectat rezultatul de creştere economică. Prognozat tot în primăvară ( altă coincidenţă, după cea a valorii deflatorului) a fi de 5,5% pe 2018, la fel ca şi pe 2019.
Remunerarea salariaţilor, peste pragul de 40% din PIB cu doi ani mai devreme
Potrivit prognozei curente, remunerarea salariaţilor ( partea care le revine din rezultatul economic la nivel naţional) va trece pragul de 40% din PIB încă din 2019, faţă de anul 2021 cum se estima în urmă cu patru luni, pentru a urca la 41% în anul 2022. Cu toate acestea, deşi
PIB/locuitor a fost ajustat crescător în lei, el apare descrescător în euro faţă de varianta precedentă de prognoză pe tot intervalul 2019 – 2022. Iată cum se prezintă prognoza oficială conform celor mai recente date:
Am prezentat aceste date pentru a atrage atenţia asupra faptului că, dacă vrem să aderăm la Zona Euro în 2024, ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II cu un paritate fixă ce va trebui păstrată în limitele de +/-15% timp de cel puţin doi ani, indiferent de presiunile interne şi externe.
Or, degeaba intrăm cu mai mulţi lei în buzunar, dacă vor însemna mai puţini euro decât aveam programat iniţial. Cât despre evoluţia prognozată a cursului de schimb, fără comentarii.
Ce se va întâmpla cu salariile
Mai aproape de interesul imediat al celor care lucrează, merită semnalată reducerea semnificativă a ritmului de creştere a salariilor. După trei ani de creştere cu mult peste ritmul de creştere economică, avansul salariilor reale ar urma să coboare sub nivelul de creştere economică prognozat.
Ar fi rezultatul încă destul de dezirabil al combinaţiei între reducerea undeva la jumătate a creşterii salariului mediu net lunar şi revenirea inflaţiei la valori ceva mai înalte, dar situate foarte aproape de ţinta declarată a BNR ( 2,5% plus/minus un punct procentual).
Atenţie, însă, deja inflaţia măsurată în preţurile la consumator a fost revizuită şi ea în sus de la 2,8% la 3,4% ca medie anuală.
Urmărește-ne pe Google News
