România a ajuns în 2016 la 56% din productivitatea energetică medie a UE, comparativ cu doar 43% în anul aderării, potrivit datelor publicate de Eurostat.
De la 3,1 euro/kilogram petrol echivalent în 2007, am ajuns la 4,7 euro/ kilogram petrol echivalent, valoare care ne plasează în grupul ţărilor foste socialiste din Europa Centrală.
Mai mult, pe parcursul celor zece ani analizaţi în raportul Eurostat, am depăşit ca eficienţă în utilizarea energiei Polonia, Ungaria şi Cehia ( ţări cu un PIB/locuitor ceva mai ridicat dar cu regim valutar similar) şi ne-am apropiat la mică distanţă de Slovacia (singura din regiune care a adoptat moneda unică europeană).
Datele arată clar că, din punct de vedere al rezultatelor consumului de energie, colega de val de aderare Bulgaria a rămas cu mult în urma noastră, ceea ce explică în bună parte şi decalajul în creştere dintre noi şi ei la nivelul PIB/locuitor raportat la media UE.
Pentru referinţă, am prezentat şi evoluţia productivităţii energetice în cele trei mari economii europene care sunt şi principalele ţări partenere ale României în comerţul exterior, Germania, Italia şi Franţa. Deloc surprinzător, toate se plasează peste media europeană dar ar trebui să luăm aminte că, surprinzător, Italia este singura care a trecut pragul de 10 euro/kilogram de petrol echivalent (kgoe prescurtat în lb. engleză).
Cele mai bune performanţe la acest indicator le-au înregistrat la nivel european trei ţări care nu deţin resurse energetice importante precum Irlanda (16,9 euro/kgoe), Danemarca (15,1 euro/kgoe), Malta (12,4 euro/kgoe). De reţinut, însă, ele sunt urmate îndeaproape de Marea Britanie (11,0 euro/kgoe), care deţine rezerve importante de energie.
Productivitatea energetică
Productivitatea energetică la nivelul unei ţări este măsurată prin împărţirea valorii totale a bunurilor şi serviciilor realizate (PIB-ul naţional) la cantitatea de energie necesară producerii acestora şi se exprimă la nivelul UE în euro/kilogram de petrol echivalent (energia sub diverse forme este convertită în echivalentul exprimat în petrol pentru a putea fi adiţionată).
De reţinut, există şi varianta de calcul a productivităţii energetice dacă se ţine cont de paritatea puterilor de cumpărare standard (euro PPS/kgoe), care face ajustarea cu nivelul preţurilor din fiecare ţară.
În acest sistem de calcul, România urcă la 10,3 euro/kgoe şi surclasează nu doar Polonia (7,7 euro/kgoe), Ungaria (7,5 euro/kgoe), Slovacia (7,4 euro/kgoe), Cehia (6,5 euro/kgoe) sau Bulgaria (5,6 euro/kgoe) dar şi Germania (9,3 euro/kgoe) şi Franţa (8,2 euro/kg). Italia stă ceva mai bine, cu 11,1 euro/kgoe.
Aşadar, scăderea puternică a capacităţilor de producţie din petrochimie şi metalurgie de după 1989 a generat deficite în comerţul exterior dar a crescut, totodată, eficienţa utilizării resurselor energetice, cu o convergenţă spre modelul european occidental.
În cazul nostru se poate observa corelaţia dintre productivitatea energetică şi nivelul PIB/locuitor raportat la media UE. Corelaţie care impune păstrarea trendului actual şi chiar convergenţa mai rapidă cu valorile consemnate de economiile occidentale.
